Modificări în lista profesiilor nocive. Meseriile periculoase rămase încă din perioada sovietică vor fi excluse
Embed:
Se anunţă modificări în lista profesiilor nocive. Meseriile rămase încă din perioada sovietică vor fi excluse, iar oamenii care le-au îmbrățișat vor ieşi mai repede la pensie.
Din lista profesiilor, întocmită acum 26 de ani, au fost scoase meseriile care nu mai sunt actuale sau au fost înlocuite de tehnică, precum cele legate de producerea metalului, a oțelului și cele din minele de cărbune.
"Prăjitor de deșeuri metalice sau șlefuitori cu șmirghel. Până la etapa actuală aceste activități le făcea manual o persoană, acum datorită procesului de dezvoltare, respectiv aceste acțiuni se efectuează mașinal, automat", a spus Diana Cebotaru, șef secție Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.
Documentul, actualizat de Ministerul Muncii, a fost propus dezbaterilor publice. Proiectul include 64 de meserii din zece domenii. Se estimează că sunt peste 1.600 de oameni care muncesc în condiţii periculoase pentru sănătate.
În premieră, radiologia a fost inclusă în listă. Personalul din aceste cabinete medicale poartă un dozimetru, care calculează nivelul de radiație ionizată. Natalia Rotaru este medic radiolog de 29 de ani și spune că nu regretă că şi-a ales această profesie.
"Imaginați-vă dvs un accident ca la Cernobîl, când o lume întreagă a fost pusă sub pericol, dar noi ne aflăm zi de zi. Eu îmi iubesc profesia foarte mult. Este una dintre cele mai interesante", a menţionat Natalia Rotaru.
Remediile în caz de contaminare sunt laptele, vinul și sucurile naturale cu pulpe de fructe. Unii angajatorii oferă angajaţilor aceste produse gratuit. Sunt și alte avantaje.
"30 de ore pe săptămână, concediul pe care îl avem adăugător 11 zile. Vinul Cagor este cel mai bun împotriva radiațiilor, dar la serviciu, desigur noi nu putem să-l consumăm", a explicat Natalia Rotaru.
Scafandrii muncesc în condiții de presiune atmosferică ridicată. Adrian Covaliov face anual în medie 60 de scufundări la diferite adâncimi.
"Cea mai mare a fost de 12 metri, dar sunt și 16 metri și 20 de metri. Cât mai multe antrenamente cu atât mai ușor. La noi și organismul se deprinde.Cu cât mai mult stăm sub apă cu atât e mai bine pentru noi", a declarat Adrian Covaliov.
Pentru zece ani de muncă în condiții nocive, pensionarea se face cu cinci ani mai devreme.
Din lista profesiilor, întocmită acum 26 de ani, au fost scoase meseriile care nu mai sunt actuale sau au fost înlocuite de tehnică, precum cele legate de producerea metalului, a oțelului și cele din minele de cărbune.
"Prăjitor de deșeuri metalice sau șlefuitori cu șmirghel. Până la etapa actuală aceste activități le făcea manual o persoană, acum datorită procesului de dezvoltare, respectiv aceste acțiuni se efectuează mașinal, automat", a spus Diana Cebotaru, șef secție Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.
Documentul, actualizat de Ministerul Muncii, a fost propus dezbaterilor publice. Proiectul include 64 de meserii din zece domenii. Se estimează că sunt peste 1.600 de oameni care muncesc în condiţii periculoase pentru sănătate.
În premieră, radiologia a fost inclusă în listă. Personalul din aceste cabinete medicale poartă un dozimetru, care calculează nivelul de radiație ionizată. Natalia Rotaru este medic radiolog de 29 de ani și spune că nu regretă că şi-a ales această profesie.
"Imaginați-vă dvs un accident ca la Cernobîl, când o lume întreagă a fost pusă sub pericol, dar noi ne aflăm zi de zi. Eu îmi iubesc profesia foarte mult. Este una dintre cele mai interesante", a menţionat Natalia Rotaru.
Remediile în caz de contaminare sunt laptele, vinul și sucurile naturale cu pulpe de fructe. Unii angajatorii oferă angajaţilor aceste produse gratuit. Sunt și alte avantaje.
"30 de ore pe săptămână, concediul pe care îl avem adăugător 11 zile. Vinul Cagor este cel mai bun împotriva radiațiilor, dar la serviciu, desigur noi nu putem să-l consumăm", a explicat Natalia Rotaru.
Scafandrii muncesc în condiții de presiune atmosferică ridicată. Adrian Covaliov face anual în medie 60 de scufundări la diferite adâncimi.
"Cea mai mare a fost de 12 metri, dar sunt și 16 metri și 20 de metri. Cât mai multe antrenamente cu atât mai ușor. La noi și organismul se deprinde.Cu cât mai mult stăm sub apă cu atât e mai bine pentru noi", a declarat Adrian Covaliov.
Pentru zece ani de muncă în condiții nocive, pensionarea se face cu cinci ani mai devreme.
meserii, Ministerul Muncii, prăjitor de deșeuri metalice, profesii nocive, șlefuitori cu șmirgheltoate TAG-urile
Social
Social