Superstiții și obiceiuri în ajun de Crăciun la moldoveni
Embed:
În ajunul Crăciunului, unii moldoveni ghicesc, în foi de ceapă, cum va fi vremea în următoarea perioadă şi cât de roditor va fi anul.
"Am luat și am tăiat 12 cepe, le punem așa. Punem câte puțină sare. Iată ianuarie punem, februarie și le lăsăm peste noapte. Dimineața ne uităm care e udă înseamnă că acea lună va fi ploioasă."
Numeroase superstiții țin și de gospodărie.
"În ajun de crăciun găinile se dau jos din cuibar, pentru că se spune din bătrâni că așa o să facă pui, o să iasă cloște. Moșnegii bătrâni spun că 90% așa și este."
Moldovenii care-şi mai amintesc de superstiţiile din moşi-strămoşi au anumite ritualuri pentru a păzi animalele de boli.
"Eu când aveam vacă, când vaca făta eu luam crăciunelul, îl înmuiam în apă și îl dădeam la vacă. Asta așa era o tradiție ca vaca să aibă lapte și să fie sănătoasă."
Aceste obiceiuri au origini păgâne, iar biserica nu le susţine.
"Prezența superstițiilor este mai degrabă specifică unor sate care sunt mai îndepărtate de drumurile astea centrale, care sunt mai izolate de celelalte. La baza acestor superstiții și credințe stă ceva păgân, adică ele vin din antichitate, nu sunt proprii nouă, adică perioadei moderne", a spus șef sectorul folcloric al AȘM, Mariana Cocieru.
"Se întâmplă ca oamenii mai ales tinerii care nu cunosc tradiția bisericească, moștenind de la părinții lor sau de la bunici, care tot așa au fost nu prea religioși sau nu au fost la spovedanie, se întâmplă că fac niște lucruri mai urâte care nu au nicio treabă cu biserica", a spus preotul Antonie Cumpătă.
"Am luat și am tăiat 12 cepe, le punem așa. Punem câte puțină sare. Iată ianuarie punem, februarie și le lăsăm peste noapte. Dimineața ne uităm care e udă înseamnă că acea lună va fi ploioasă."
Numeroase superstiții țin și de gospodărie.
"În ajun de crăciun găinile se dau jos din cuibar, pentru că se spune din bătrâni că așa o să facă pui, o să iasă cloște. Moșnegii bătrâni spun că 90% așa și este."
Moldovenii care-şi mai amintesc de superstiţiile din moşi-strămoşi au anumite ritualuri pentru a păzi animalele de boli.
"Eu când aveam vacă, când vaca făta eu luam crăciunelul, îl înmuiam în apă și îl dădeam la vacă. Asta așa era o tradiție ca vaca să aibă lapte și să fie sănătoasă."
Aceste obiceiuri au origini păgâne, iar biserica nu le susţine.
"Prezența superstițiilor este mai degrabă specifică unor sate care sunt mai îndepărtate de drumurile astea centrale, care sunt mai izolate de celelalte. La baza acestor superstiții și credințe stă ceva păgân, adică ele vin din antichitate, nu sunt proprii nouă, adică perioadei moderne", a spus șef sectorul folcloric al AȘM, Mariana Cocieru.
"Se întâmplă ca oamenii mai ales tinerii care nu cunosc tradiția bisericească, moștenind de la părinții lor sau de la bunici, care tot așa au fost nu prea religioși sau nu au fost la spovedanie, se întâmplă că fac niște lucruri mai urâte care nu au nicio treabă cu biserica", a spus preotul Antonie Cumpătă.