Strategia reformei justiţiei, adoptate de Parlament în 2011, a fost, în mare parte, un eşec. Chiar dacă au fost schimbaţi 30% dintre judecători, nu a fost simţit un rezultat palpabil al acestei reforme. Declaraţia aparţine ministrului Justiţiei, Alexandru Tănase, care a prezentat, în cadrul unui briefing de presă, direcțiile strategice și acțiunile prioritare privind reforma judiciară.

Potrivit lui Tănase, noile modificări privind sistemul judecătoresc vor fi realizate până la finalul legislaturii actuale.

"În 2011 Parlamentul a adoptat legea privind strategia de reformare a sectorului de justiţie. Chiar dacă au fost modificate foarte multe legi, au fost schimbaţi peste 30% dintre judecători, nu s-a resimţit un rezultat palpabil al acestei reforme. Strategia reformei adoptate în 2011 a fost, în mare parte, un eşec. Avem o premiză pozitivă. În mediul judecătoresc, corpul de judecători a fost împrospătat cu peste 30%. Sunt oameni tineri care au o pregătire profesională, suficientă pentru a face faţă funcţiei de judecător. În mediul judecătorilor tineri [...] nu am atestat probleme de corupţie, nu am avut cazuri de rezonanţă în care să fi fost implicaţi noi numiţii judecători. Asta înseamnă că avem un teren solid pentru a crea în persoana acestor judecător nişte pioneri ai schimbării", a declarat ministrul Tănase. 

Alexandru Tănase a spus că principala problemă a sistemului judecătoresc din ţara noastră nu sunt legile, ci modul în care judecătorii înţeleg rolul justiţiei şi al statului de judecător.

"Noi avem o problemă în partea ce vizează cum judecătorii înţeleg statutul de judecător, cum înţeleg ei justiţia. Independenţa judecătorească nu este un privilegiu al judecătorilor, ci este un privilegiu al societăţii", a spus ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase.

Potrivit ministrului, noile modificări propuse vin să aducă soluţii pentru rezultatele strategiei reformei justiţiei din 2011, menţionând în special modul în care sunt construite căile de atac în sistemul judiciar, problema arestărilor preventive şi numărul mare de sentinţe de condamnare care sunt pronunţate în materie penală.

"În lunile ce urmează [...] Guvernul va propune o reviziure totală a rolului Curţii Supreme de Justiţie (CSJ). Se va reveni la concepţia iniţială a reformei justiţiare, conform căreia CSJ va fi doar o instanţă de casaţie, cu un număr mic de judecători. CSJ va ocupa locul pe care îl merită şi pe care îl are în fiecare sistem de justiţie", a spus Tănase.

"Avem o deficienţă de sistem în acest caz (n.r. - controlul judiciar asupra măsurilor preventive). Există instanţe de fond şi Curţi de Apel unde lucrurile stau relativ bine, ceea ce demonstrează că este vorba mai puţin de legislaţie şi mai mult de judecătorii care exercită aceste atribuţii. Ministerul Justiţiei va veni cu o reformă amplă - renunţarea la actuala instituţie a judecătorilor de instrucţie şi instituirea unor judecători pentru drepturi şi libertăţi, care vor avea alte atribuţii şi altă calificare, vor fi selectaţi în alt mod şi alte cerinţe pentru a fi numiţi în funcţie", a declarat ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase.

O deosebită îngrijorare, potrivit lui Tănase, este numărul mare de sentinţe de condamnare care sunt pronunţate în materie penală.

"Este imposibil administrativ de schimbat această situaţie. Deciziile trebuie să fie bazate pe lege şi pe modul cum înţelege un judecător sau altul administrarea probelor. Dar această statistică indică că acest mecanism nu funcţionează aşa cum trebuie. Vom veni cu o serie de modificări, care vizează Curtea Supremă de Justiţie, un proiect de lege care va institui publicitatea şedinţelor la CSJ, în materie penală. Atunci când o instanţă se pronunţă asupra libertăţii unei persoane este important ca această persoană să participe nemijlocit la judecarea cauzei sale. Mai ales în cazul când legea permite instanţei supreme să dea o decizie diferită de cele date de instanţele de fond", a spus Tănase. 

În acelaşi timp, ministerul Justiţiei va promova evaluarea permanentă a performaneţelor judecătorilor în funcţie de mai multe criterii.

Posibilităţile de acces la funcţia de jucător vor fi uniformizare, astfel încât va fi creat un sistem ce va avea la bază transparenţa şi meritocraţia. Pentru ca acest sistem să funcţioneze, va fi implicată direct Agenţia Naţională de Integritate, inspectorii căreia vor ancheta averile persoanelor care cad sub această lege. Şi va fi modificat mecanismul de promovare a judecătorilor, astfel încât acestea să fie evaluate prin analizele obiective şi nu subiective.

"[...] Eşecul la promovarea integrităţii va fi un element pentru demiterea judecătorului. Sancţiunile penale nu sunt unicele sancţiuni care pot fi aplicate. Este mai puţin importantă dimensiunea penală", a declarat Alexandru Tănase.

"Reforma hărţii judiciare - cât de bine nu ar fi gândită şi concepută, în momentul implementării acestor modificări te ciocneşti cu situaţii care nu puteau fi prevăzute. [...] Nu renunţăm la harta judiciară, însă vor fi modiferate câteva modificări", a declarat ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase.

Ministrul Justiţiei a mai declarat că Guvenul va veni cu modificări în legislaţie pentru a institui un mecanism eficient de responsabilizare a judecătorilor - o cerinţă inclusă în memorandumul de asistenţă macro-finanţare semnat de UE şi Moldova.

Alte modificări importante ce vor fi operate sunt funcţionarea inspecţiei judiciare, asigurarea mecanismului de partajare aleatorie a dosarelor, dotarea sălilor de judecată cu echipamente de înregistrare audio pentru a asigura nivelul maxim de transparenţă, etc.

De asemenea, Ministerul Justiţiei va veni cu propunearea de a limita calitatea de membru a CSM pentru un singur termen şi limitarea dreptului procurorului general, a ministrului de Justiţiei şi a CSJ pentru a se pronunţa pe numirea, promovarea şi demiterea judecătorilor.