Înapoi în URSS, de dragul transnistrenilor. Fracţiunea PSRM a înregistrat în Parlament un proiect de lege care prevede în actele de identitate nu doar numele şi prenumele, dar şi patronimicul persoanelor.

Autorii iniţiativei cred că, în acest fel, se va produce o apropiere între cetăţenii de pe ambele maluri ale Nistrului, în condiţiile în care în regiunea separatistă se aplică pe larg această practică sovietică.

"Pe parcursul unui an, an şi jumătate au fost mai multe adresări din partea cetăţenilor, nu pot să spun că sunt reprezentanţi doar ai unor etnii, măsura aceasta este un mic pas pentru a permite şi a normaliza relaţiile în vederea unei reintegrări", a spus Vasile Bolea, deputat PSRM.

Reprezentanţii Agenţiei Servicii Publice, care emite actele de identitate, consideră modificarea ca fiind inoportună, deoarece...

"Va genera interpretări confuzii şi nemulţumiri din partea titularilor. Luând în considerare diversitatea etnică a Republicii Moldova, nu în toate etniile, potrivit onomasticelor acestora, se utilizează patronimicul, considerăm inoportun introducerea patronimicului", a menţionat Svetlana Rotaru, şef de direcţie la Agenţia Servicii Publice. 

Nici oamenii de rând nu par încântaţi de idee, deşi există şi unii care o susţin: 

"Este o tradiţie rusească, înseamnă respect faţă de trecut, cred că este corect."

"Nu m-am confruntat cu aceasta întrebare, dar cred că ar fi normal să ştim de unde provenim şi de la cine."

"Eu cred că nu este necesar, mai bine s-ar ocupa de ţăranii de la ţara"

"Eu şi familia mea suntem împotrivă, pentru că înseamnă bătăi de cap în plus, va trebui să schimbăm multe documente."

Specialiştii în filologie susţin că utilizarea patronimicului nu este specifică limbii române.

"Pentru limba română nu există asemenea tradiţie, patronimicul, aşa cum este în limba rusă, este o formă derivată de la un prenume de bărbat, de regulă, şi se formează cu ajutorul unor suficse "-ovici", "-evici", încă un nume de bărbat, aşa cum a fost până acum nu este patronimicul, este prenumele tatălui", a spus IRINA CONDREA, doctor în filologie.

Autorii proiectului de lege nu au calculat deocamdată cât va costa schimbarea documentelor, dacă iniţiativa va trece de Parlament.