Zeci de refugiați din regiunea transnistreană îşi încheie procedura de privatizare gratuită a locuințelor. Acest lucru a devenit posibil, după ce, în decembrie 2017, Parlamentul a modificat Legea privind fondul locativ.

"Cu tricolorul acesta în geanăa am venit încoace şi cu încă unul mic. Ne temeam când treceam, cazacii sau cine erau stăteau la pod. Am trecut parcă eram partizani", a mărturisit refugiata Aurelia Dabija.

Cu doar două drapele ale Moldovei în geantă  Aurelia Dabija a plecat din Dubăsari în perioada conflictului de la Nistru. După ce a primit statutul de refugiat, femeia a locuit pe unde apuca, până acum 10 ani, când a primit pentru uz temporar un apartament cu două camere în casa veteranilor din strada Ginta Latină.

"Toţi anii aceştea trăiam parcă eram pe un vulcan. Eşti în neştiinţă, nu ştii ce te aşteaptă. Dar dacă am aflat că s-a rezolvat problema noastră în Parlament şi Guvern desigur că m-am bucurat foarte mult", a spus Aurelia Dabija, refugiată.

În urma intervenţiei deputaţilor, refugiații îşi pot deja privatiza gratuit locuinţele de stat.

"Membrii asociației sunt profund recunoscători pentru sprijinul acordat, pentru susținerea privind modificarea legislației Republicii Moldova în privința soluționării a multiplelor probleme inclusiv de ordin social", a declarat președintele Mișcarea Refugiaților Transnistreni, Anatolie Bîzgu.

"Asta însemnă foarte mult. Soţul meu a decedat în exerciţiu, era poliţist, ştiu că copilul meu chiar dacă se întâmplă cu mine ceva copilul meu are colţul lui. Tatăl lui a participat la război, măcar ceva să aibă", a declarat Lilia Fugari, refugiată.

În Capitală sunt două blocuri în care locuiesc refugiații conflictului de la Nistru - pe străzile Ginta Latină şi Milescu Spătaru.

Acolo locuiesc aproximativ 160 de familii. Termenul maxim al procedurii de privatizare este de două luni.

Potrivit Mișcării Refugiaților Transnistreni, în 1992 din stânga Nistrului s-au refugiat 15 mii de persoane.