Mai mulţi lideri europeni se reunesc vineri la Vilnius pentru a celebra împreună cu Lituania 100 de ani de când acest stat şi-a câştigat independenţa, la sfârşitul Primului Război Mondial, pe fondul unor tensiuni cu Rusia vecină.
"Lituanienii au parcurs un drum lung în cursul ultimului secol", a spus preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, într-o declaraţie transmisă joi.

"Datorită lor, Lituania este astăzi un stat modern şi democratic, la locul său potrivit în inima Uniunii Europene", a adăugat el.

Membru al NATO, al Uniunii Europene şi al zonei euro, acest stat baltic de 2,8 milioane de locuitori este în prezent ferm ancorat în Occident, fiind "protejat şi respectat mai mult ca oricând", a subliniat preşedinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite.

Economia lituaniană a avut o creştere solidă de 3,9% din PIB în 2017, dar se confruntă în continuare cu probleme serioase: o inflaţie ridicată, inegalităţi sociale profunde şi o emigraţie masivă a lituanienilor spre ţările mai bogate din Europa de Vest, scrie Agerpres.ro.

La fel ca Letonia şi Estonia, celelalte ţări baltice, Lituania a decis să majoreze cheltuielile pentru apărare naţională şi a primit trupe ale NATO, ca reacţie la intervenţia rusă din 2014 din Ucraina. Alegerea lui Donald Trump ca preşedinte al SUA a reactivat însă noi îngrijorări privind angajamentul Washingtonului faţă de apărarea acestei regiuni de frontieră a Alianţei Nord-Atlantice.

"Crearea unei democraţii autentice stabile constituie câştigul major al Lituaniei independente. În ciuda schimbărilor frecvente de guverne şi a perindării unor partide populiste, rezultatele alegerilor nu au fost niciodată puse sub semnul întrebării", afirmă Kestutis Girnius, analist la Universitatea din Vilnius.

Înalţi reprezentanţi ai Uniunii Europene, preşedinţii german, polonez, ucrainean, finlandez, georgian, leton, eston şi islandez, precum şi prinţesa Victoria a Suediei ar urma să asiste vineri la ceremoniile oficiale de la Vilnius, iar la ora 12:30 vor răsuna clopotele tuturor bisericilor din această ţară catolică pentru a marca independenţa naţională.

Lituania şi-a recăpătat independenţa în 1990, părăsind Uniunea Sovietică, însă nu era o nou-venită pe harta Europei.

Primul său rege, Mindaugas, a fost încoronat în 1253.

Federaţia polono-lituaniană a fost o putere europeană majoră timp de secole, până când acest stat comun a fost şters de pe hartă în 1795 de Rusia imperială, Prusia şi Austria.

Până la Primul Război Mondial, Lituania va rămâne provincie a imperiului rus, care va încerca să înăbuşe sentimentul naţional şi va merge până la interzicerea alfabetului lituanian, derivat din alfabetul latin.

Declaraţia de independenţa a fost adoptată la 16 februarie 1918, când ţara se afla încă sub ocupaţie germană. Au urmat scurte războaie împotriva bolşevicilor şi Poloniei până când Lituania va obţine recunoaşterea internaţională.

Găsită în arhive la Berlin anul trecut de un istoric lituanian, declaraţia de independenţă a fost dusă la Vilnius, unde va rămâne cinci ani, în baza unui acord bilateral.

Lituania modernă va rămâne o ţară independentă între cele două războaie, apoi a fost ocupată de Uniunea Sovietică în 1940, de Germania nazistă în 1941 şi, din nou, în 1944 de sovietici, care vor deţine controlul timp de aproape jumătate de secol.

Ideea independenţei a înflorit din nou în anii 1980, iar Lituania a devenit prima dintre fostele republici sovietice care îşi recapătă libertatea, în martie 1990.

Lituania independentă a fost recunoscută de Moscova după tentativa de lovitură de stat comunistă din capitala sovietică în august 1991.

Drumul lung spre Vest s-a încheiat cu aderarea la Uniunea Europeană şi la NATO în 2004.

Lituania a adoptat moneda euro în 2015 şi, spre deosebire de altă ţări foste comuniste, a încercat să evite diferendele majore cu Bruxellesul.

"De fapt, doar când sunt unite naţiunile europene pot fi suverane şi independente în faţa oricăror mari puteri. Lituania a înţeles foarte bine acest lucru şi de aceea a avut mereu un rol activ şi constructiv", a declarat presei la Vilnius preşedintele Consiliului European, Donald Tusk