Le-au pus tomberoane la poartă, dar aruncă gunoiul tot în drum. Şi asta pentru că nu vor să plătească pentru serviciile de evacuare a deşeurilor. Este vorba despre locuitorii a şapte sate din nordul ţării, unde, în 2014, Agenţia de Dezvoltare Regională a lansat un amplu proiect de salubrizare. Cea mai gravă situaţie este în satul Pelinia din raionul Drochia, unde din cele peste trei mii de gospodării, doar 700 au semnat contracte cu firma de salubritate.

Sătenii s-au împărţit în două tabere: unii salută iniţiativa, în timp ce alţii spun că nu au nevoie de asemenea serviciu, care-i costă 20 de lei lunar pentru o familie:

"E bine, fiind că se păstrează curăţenia în sat, nu avem nevoie de maşini adăugătoare ca să le plătim. Am fost mulţumită până acum de serviciile lor".

"Iaca chiar eu, dacă am acolo o hârtie, o strâng şi i-am dat foc, şi nu-i. -Aveţi contract? -N-am şi nici nu-mi trebuie. Pentru ce, dacă am acolo o urnă, am pus ce am şi dau foc".

"Avem contract semnat, dar cred că îl vom rezilia. -De ce, au fost perioade când nu au venit? -Da, pentru că drumul e rău, acum e noroi şi ei nu mai intră".

În alte localităţi situaţia e un pic mai bună, dar oricum lasă de dorit. De exemplu, în satul Grinăuţi, din raionul Râşcani, contracte au semnat aproape jumătate din localnici.

"Mă strădui chiar şi personal să discut cu fiecare cetăţean, să port o discuţie pentru ca să le explic şi să-i conving că aşa e mai bine. Ca în ziua de miercuri să scoţi tomberonul. Unii mai spun că ei fac gunoi, le spun că este exclus faptul să trăieşti şi să nu produci deşeuri", a declarat Aliona Frecăuţan, primarul satului Grinăuţi, Râşcani. 

O situaţie similară este şi în satul Corlăteni, raionul Râşcani, din acelaşi raion.

"Avem rezultate, dacă în 2013, în 2012 am avut 13 gunoişti spontane, la moment avem una singură în care depozităm acolo toate gunoaiele. Este un proiect valoros cu care locuitorii satului Corlăteni s-au deprins", a precizat Anatoliu Baciu, primarul satului Corlăteni, Râşcani. 

Reprezentanţii Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord consideră că o parte din vină o au şi autorităţile locale.

"De patru ani, de când a fost implementat proiectul, nimeni nu s-a ocupat serios de asta. Se vede că oamenilor nu le-a fost explicată importanţa acestui proiect", a subliniat Vitalii Povonoschii, directorul ADR Nord.

Proiectul a costat peste şapte milioane de lei. Banii au fost oferiţi de ADR Nord şi Guvernul Germaniei.