Creştinii ortodocşi de stil vechi o sărbătoresc astăzi pe cuvioasa muceniţă Eudochia. În tradiţia populară, această zi este asociată şi cu legenda Babei Dochia, care a urcat, împreună cu turma de oi, la munte, fiind convinsă că primăvara a venit.

Ea şi-a scos, rând pe rând, cele douăsprezece cojoace pe care le purta, însă vremea s-a schimbat brusc şi a început să ningă, iar Dochia a îngheţat împreună cu oile sale şi s-a transformat într-o stâncă.

Această zi are mai multe semnificaţii pentru locuitorii din satul Prepelița, raionul Sângerei.Gospodinele obişnuiesc să numere ouăle fiind convinse că dacă respectă obiceiul vor avea multe orătănii.

"Iată așa se caută, dacă este bănuț înseamnă că e bun de pus sub cloșcă. Ouăle nu le păstrez în frigider,le pun în coș la temperatura camerei pentru ca să pot scoate puișori", scrie Maria Aparatu, locuitoare a satului Prepelița, Sângerei.

Pe timpuri, de Sfânta Eudochia, oamenii obișnuiau să aprindă rugul în curte.

"Tata ne spunea că în aceste zile “se trifnește” iarna. Adică se luptă iarna cu primăvara. Înainte de răsăritul soarelui se aprindea focul. Se aduna o grămăjoară de resturi și le dădeau foc, pentru ca fumul și căldura de la rug să alunge iarna, ca să vină primăvara cât mai repede", a mai spus Maria Aparatu, locuitoare a satului Prepelița, Sângerei.

Sărbătoarea este respectată cu sfinţenie şi de crescătorii de animale. Potrivit tradiţiei, Baba Dochia le protejează vitele de boli.

"Le dăm mâncare pe săturate ca să între și ele în primăvară mai sănătoase, cu puteri noi", a spus Vera Navoloaca, locuitoare a satului Prepelița, Sângerei.

Un alt obicei este ca de pe masa gospodarilor să nu lipsească floricelele de porumb.

"Acum pun porumbul,încă o mână… Asta pentru noi e un deliciu, mai ales pentru nepoței. Care nu s-au deschis se numesc găinuțe și rămân la fund Aici s-au făcut toate", spune Ion Corolevschi ,locuitor al satului Prepelița, Sângerei

Tradiţia spune că după această zi, vremea se încălzeşte, iar primăvara îşi intră pe deplin în drepturi.