An de an, la 20 martie, este celebrată Ziua internaţională a Francofoniei, zi în care cei peste 250 de milioane de francofoni din lumea întreagă îşi sărbătoresc limba maternă, prin manifestări culturale tematice, festivaluri de film, cercuri literare, expoziţii artistice sau festivaluri gastronomice.

Data de 20 martie este cea la care, în anul 1970, a fost semnată, la Niamey, în Niger, convenţia de înfiinţare a Agenţiei de Cooperare Culturală şi Tehnică (ACCT), viitoarea Organizaţie Internaţională a Francofoniei (OIF). ACCT, organizaţie interguvernamentală fondată pe baza unui numitor comun, respectiv folosirea limbii franceze, a devenit, în 1998, Agenţia Interguvernamentală a Francofoniei şi, în 2005, Organizaţia Internaţională a Francofoniei, potrivit site-ului www.francophonie.org.

Organizaţia Internaţională a Francofoniei are drept principal obiectiv promovarea solidarităţii între cele 84 de state (58 de membri şi 26 de observatori), dar şi contribuţia la ameliorarea nivelului de viaţă pentru populaţiile sale, sprijinindu-le în elaborarea sau în consolidarea politicilor sau derulând politici internaţionale sau de cooperare.

Termenul "francofonie" a fost folosit pentru prima dată în jurul anului 1880, de către geograful francez Onesime Reclus, pentru a desemna totalitatea persoanelor şi a ţărilor vorbitoare de limbă franceză, se arată pe site-ul http://www.francophonie.org. De atunci, se foloseşte termenul de francofonie, scris cu "f" mic, pentru a desemna vorbitorii de limbă franceză, şi cu "F" mare, pentru a face referire la dispozitivul instituţional care se ocupă de relaţiile dintre ţările francofone.

Încă de la începutul secolului al XX-lea, a fost identificată existenţa unui spaţiu lingvistic francofon, iar de atunci, vorbitorii de limbă franceză s-au reunit în diverse grupuri sau asociaţii, cum ar fi asociaţii profesionale, grupuri de scriitori, de librari, de jurnalişti, de avocaţi, ONG-uri şi profesori de limbă franceză, cu scopul de a promova Francofonia şi de a contribui la schimburi mutuale, scrie Agerpres.ro.

Înfiinţarea Francofoniei instituţionale se datorează, însă, iniţiativelor ce au aparţinut lui Léopold Sédar Senghor (Senegal), Habib Bourguiba (Tunisia), Hamani Diori (Niger) şi prinţului Norodom Sihanouk (Cambodgia), notează site-ul oficial al Ministerului Afacerilor Externe, www.mae.ro. Aceştia au identificat în factorul lingvistic un potenţial important de dezvoltare pentru societăţile lor, dar şi pentru dialogul intercultural.

Începând din anul 1970, odată cu înfiinţarea Agenţiei de Cooperare Culturală şi Tehnică (ACCT), devenită, în prezent, Organizaţia Internaţională a Francofoniei (OIF), vorbitorii de limbă franceză se pot baza pe un dispozitiv instituţional menit să promoveze atât limba franceză, cât şi relaţiile dintre cele 84 de state şi de guverne membre sau observatoare al OIF. Acest dispozitiv este stabilit prin Carta Francofoniei, adoptată în 1997, la Sommet-ul de la Hanoi, în Vietnam, revizuită de către Conferinţa ministerială din 2005, de la Antananarivo, în Madagascar.

Organizaţia Internaţională a Francofoniei promovează cooperarea multilaterală, beneficiind de sprijinul a patru operatori. Este vorba despre Agenţia Universitară a Francofoniei (AUF), canalul de televiziune TV5 Monde, Asociaţia Internaţională a Primarilor Francofoni (AIMF) şi Universitatea Senghor din Alexandria. Beneficiază, de asemenea, de un organ consultativ, Adunarea Parlamentară a Francofoniei (APF).

În luna martie, în preajma acestei zile, Organizaţia Internaţională a Francofoniei şi mai multe ţări francofone organizează Săptămâna limbii franceze şi a francofoniei, derulată anul acesta în perioada 17-25 martie.

Limba franceză este vorbită în 51 de state din întreaga lume.