Germania aprobă proiectul gazoductului Nord Stream-2, conducta submarină care ar urma să transporte gaze naturale din Rusia
Foto: hti-romania.ro
Germania a aprobat construcţia şi exploatarea gazoductului Nord Stream-2, conducta submarină care ar urma să transporte gaze naturale între Rusia şi Germania, au informat, marţi, operatorul proiectului şi Autoritatea Maritimă de la Berlin.
Rusia livrează gaze naturale Germaniei printr-o serie de conducte amplasate în Marea Baltică, denumite Nord Stream. În 2015, Gazprom şi un grup de companii europene, respectiv E.ON, Wintershall, Shell, OMV şi Engie, au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream-2, ce presupune construcţia a încă două conducte pe lângă cele două deja existente, astfel încât capacitatea sa de transport ar urma să se dubleze, până la 110 miliarde de metri cubi pe an.
Operatorul proiectului Nord Stream 2 se aşteaptă ca alte patru state situate pe traseul rutei gazoductului - Rusia, Finlanda, Suedia şi Danemarca - să emită în următoarele luni permise.
Lucrările de construcţii vor fi realizate în 2018, aşa cum era planificat, a precizat operatorul proiectului.
BSH, Autoritatea Maritimă din Germania, a anunţat într-un comunicat că a aprobat construirea unei secţiuni de 31 de kilometri prin apele teritoriale ale ţării, deoarece nu reprezintă un pericol pentru navigare şi pentru mediu, scrie Agerpres.ro.
Şi cancelarul Austriei, Sebastian Kurz, a declarat luna trecută că ţara sa sprijină proiectul Nord Stream-2.
"Pentru Austria, acesta este un proiect pozitiv", a declarat Kurz, după o întâlnire cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, la Moscova.
La rândul său, Vladimir Putin a subliniat că proiecte precum Nord Stream-2 contribuie la diversificarea surselor de aprovizionare şi nu reprezintă o alternativă la tranzitul gazelor naturale prin Ucraina.
"Acesta este un proiect pur economic. Participanţii calculează profiturile şi pierderile de pe urma implementării sale şi decid dacă este fezabil. Dacă Ucraina prezintă argumente economice pentru utilizarea sistemului său de transport a gazelor naturale, nu avem nimic împotriva continuării cooperării cu Ucraina", a spus Vladimir Putin.
Proiectul Nord Stream-2, ale cărui costuri sunt estimate la 9,5 miliarde de euro, va duce la creşterea livrărilor de gaze naturale din Rusia direct în Germania. Însă, statele membre UE din Europa de Est, Polonia şi statele baltice susţin că proiectul Nord Stream-2 ar creşte dependenţa UE de gigantul rus de export de gaze Gazprom, care deja asigură aproximativ o treime din importul de gaze din blocul comunitar.
În 2014, SUA şi UE au impus sancţiuni economice şi financiare Rusiei, pentru rolul acesteia în criza din Ucraina. Restricţiile au vizat persoanele fizice din Rusia, precum şi sectorul energiei şi cel bancar, limitând accesul acestora la finanţarea globală.
În schimb, Gazprom a anunţat că proiectul Nord Stream-2 va continua, indiferent de sancţiunile occidentale. Grupul rus va furniza jumătate din finanţarea necesară pentru proiectul în valoare de 9,5 miliarde de euro vizând construirea gazoductului Nord Stream-2.
Rusia livrează gaze naturale Germaniei printr-o serie de conducte amplasate în Marea Baltică, denumite Nord Stream. În 2015, Gazprom şi un grup de companii europene, respectiv E.ON, Wintershall, Shell, OMV şi Engie, au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream-2, ce presupune construcţia a încă două conducte pe lângă cele două deja existente, astfel încât capacitatea sa de transport ar urma să se dubleze, până la 110 miliarde de metri cubi pe an.
Operatorul proiectului Nord Stream 2 se aşteaptă ca alte patru state situate pe traseul rutei gazoductului - Rusia, Finlanda, Suedia şi Danemarca - să emită în următoarele luni permise.
Lucrările de construcţii vor fi realizate în 2018, aşa cum era planificat, a precizat operatorul proiectului.
BSH, Autoritatea Maritimă din Germania, a anunţat într-un comunicat că a aprobat construirea unei secţiuni de 31 de kilometri prin apele teritoriale ale ţării, deoarece nu reprezintă un pericol pentru navigare şi pentru mediu, scrie Agerpres.ro.
Şi cancelarul Austriei, Sebastian Kurz, a declarat luna trecută că ţara sa sprijină proiectul Nord Stream-2.
"Pentru Austria, acesta este un proiect pozitiv", a declarat Kurz, după o întâlnire cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, la Moscova.
La rândul său, Vladimir Putin a subliniat că proiecte precum Nord Stream-2 contribuie la diversificarea surselor de aprovizionare şi nu reprezintă o alternativă la tranzitul gazelor naturale prin Ucraina.
"Acesta este un proiect pur economic. Participanţii calculează profiturile şi pierderile de pe urma implementării sale şi decid dacă este fezabil. Dacă Ucraina prezintă argumente economice pentru utilizarea sistemului său de transport a gazelor naturale, nu avem nimic împotriva continuării cooperării cu Ucraina", a spus Vladimir Putin.
Proiectul Nord Stream-2, ale cărui costuri sunt estimate la 9,5 miliarde de euro, va duce la creşterea livrărilor de gaze naturale din Rusia direct în Germania. Însă, statele membre UE din Europa de Est, Polonia şi statele baltice susţin că proiectul Nord Stream-2 ar creşte dependenţa UE de gigantul rus de export de gaze Gazprom, care deja asigură aproximativ o treime din importul de gaze din blocul comunitar.
În 2014, SUA şi UE au impus sancţiuni economice şi financiare Rusiei, pentru rolul acesteia în criza din Ucraina. Restricţiile au vizat persoanele fizice din Rusia, precum şi sectorul energiei şi cel bancar, limitând accesul acestora la finanţarea globală.
În schimb, Gazprom a anunţat că proiectul Nord Stream-2 va continua, indiferent de sancţiunile occidentale. Grupul rus va furniza jumătate din finanţarea necesară pentru proiectul în valoare de 9,5 miliarde de euro vizând construirea gazoductului Nord Stream-2.