Ca de fiecare dată, sărbătoarea Paștelui nu vine doar cu bucurie, liniște și lumină, ci și cu tradiții, obiceiuri și superstiții străvechi care sporesc frumusețea și autenticitatea acestei sărbători. Iată câteva dintre cele mai cunoscute și inedite superstiții de pe meleagurile autohtone legate de Săptămâna Patimilor, de altfel de o deosebită semnificație în spiritualitatea românească.

Rufele nu se spală în Joia Mare dacă nu vrei ca în loc de pomană să împărți laturi de rufe celor morți. În Muntenia, în Joia Mare, în timpul Deniei celor 12 Evanghelii, băieții și fetele tinere aduc o sfoară și după fiecare evanghelie citită leagă un nod, punându-și o dorință și rugându-se cu ardoare pentru împlinirea ei. Această sfoară se ia acasă și se pune în noaptea de joi spre vineri sub pernă pentru a-l visa pe cel ursit. De asemenea, în momentul în care dorința respectivă s-a îndeplinit, se spune că este bine să dezlegi nodul legat spre îndeplinirea năzuinței respective.

În Joia Mare, Urzică “se mărită”, adică înflorește, devine rea la gust și nu mai este bună de consumat. Tot cultura populară ne învață ca ouăle vopsite astăzi, în Joia Mare, și ciocnite abia în ziua de Paște, au proprietăți miraculoase. Protejează de rele, ghinion și de dureri, iar dacă ouăle obișnuite sunt perisabile, acestea în schimb nu se strică tot anul. De asemenea, creștinii sunt sfătuiți să se spovedească și să se împărtășească cu precădere în Joia Mare căci Dumnezeu pleacă mai mult urechea la păcatele și suferințele oamenilor.

Se spune astfel că în Joia Mare îți este interzis să dormi în timpul zilei dacă nu vrei să fii leneș pe parcursul întregului an. În anumite sate românești, se crede că femeile care ațipesc în miez de zi sunt aspru pedepsit de Joimăriță, ființa hâdă prezentată în folclorul românesc ca un justițiar al trândăviei, umblând prin sate în Joia Mare, supraveghind tinerele neveste și fete tinere și cerându-le socoteala pentru treburile pe care le-au făcut (sau nu le-au făcut!) în timpul iernii. În anumite zone s-a păstrat un ritual aparte conform căruia o femeie măritată și deosebit de harnică se îmbracă în Joimăriță și controlează gospodăriile și podurile locuințelor în căutarea câlților. Această ființă punitivă, Joimăriță, are dreptul de a da peste unghii tinerelor care au preferat să lenevească în loc să muncească. Tot în această zi se finalizează treburile gospodărești.

Se crede de asemenea că alimentele care sunt sfințite în aceaastă zi în biserici și date din suflet de pomană sunt bine primite de Dumnezeu. Se crede că morții se întorc în casele în care au trăit și rămân acolo până în sâmbăta care precede sărbătoarea Rusaliilor. Cei în viață aprind lumânări în biserici și pe mormintele acestora, rugându-se pentru mântuirea sufletelor lor. În zona Maramureșului unde de Paște este răcoare, sătenii aprind focuri în curți pentru a întâmpina musafirii veniți de pe lumea cealaltă cu căldură, iar nu cu frig. În alte zone, se amplasează scaune în curți pentru ca sufletele morților să se odihnească și să se acomodeze din nou cu lumea aceasta.

În ceea ce privește Vinerea Mare, în semn de cinste pentru Iisus care a pătimit enorm în această zi, se spune că este bine să ții post negru, să nu mănânci și să nu bei nimic, să nu te veselești dacă dorești ca necazurile, durerile de cap și bolile să stea departe de tine. Mai există și credința că postul negru ținut în Vinerea Mare este o modalitate de a atrage bunăvoința celui de sus: vei știi cu trei zile înainte când o să mori. Nu este bine să pui nimic în pământ căci nu se va prinde sau se va usca, nu este bine să frămânți pâine, să coși sau să torci căci, în credința populară, cel care nu va asculta de aceste îndemnuri va avea vederea slăbită sau, și mai rău, îi poate fi luată lumina ochilor, scrie realitatea.net. 

De asemenea, cu scopul de a-ți purifica și revigora organismul este bine să te scalzi de trei ori în apă rece în Vinerea Mare pentru a avea parte de sănătate pe parcursul întregului an. Ploaia din această zi prefigurează un an fertil, plin de roade, iar lipsa ei -un an cu secetă și roade puține. Tot în Vinerea Mare, fetele necăsătorite smulg din pământ plantă numită Omag, o plantă folosită în tradiția populară și o folosesc în descântece de dragoste, pentru ca cel ursit să apară cât mai repede în calea lor și să le ia de neveste, ducându-le departe de casele părintești.