A fost descoperit cel mai vechi detector de cutremure. Merge ca un ceas elvețian și prezice seismele cu acuratețe și azi
Unde în altă parte a lumii, dacă nu în China putea fi descoperit cel mai vechi detector de cutremure cunoscut până acum. Iar vestea care uimește cu adevărat este că aparatul străvechi merge ca un ceas elvețian și prezice cutremurele cu acuratețe și azi, scrie libertateapentrufemei.ro.
Primul detector de cutremure cu adevărat eficient, și cel mai vechi pe care îl cunoaștem azi, a fost inventat de astronomul chinez Zhang Heng, în anul 132 dH. El a fost reprodus și reconstruit după schițele și detaliile transmise din acele vremuri și funcționează la fel de bine cum l-a proiectat inventatorul său.
Uimitor este că acest aparat nu măsura mișcările scoarței terestre, așa cum fac detectoarele moderne, ci dezechilibrele energiilor cosmice. Pe vremea aceea, cutremurele erau văzute drept mesaje de avertisment și pedeapsă primite din cer, de la divinitățile care conduceau lumea.
Filosofia yin și yang
Ori de câte ori împăratul sau nobilii se credeau mai presus de zei și le stârneau mânia, pământul se cutremura. Ori de câte ori oamenii se întorceau împotriva zeilor lor, cutremure adânci scuturau pământul, distrugeau case și răpeau vieți. Când oamenii se făceau vinovați de fapte împotriva firii, venea și pedeapsa, iar echilibrul dintre energiile cosmice yin și yang era perturbat.
Seismoscopul cu dragoni
Celebrul detector de cutremure inventat de chinez era făcut din bronz și semăna cu un samovar mare, înconjurat de opt dragoni. Animalele fantastice erau plasate fiecare pe coordonate bine calculate și țineau în gură câte o bilă de bronz. În fața dragonilor, erau așezate opt broaște cu gura larg deschisă.
Dacă avea loc un cutremur într-o anumită zonă a Chinei, dragonul aflat pe coordonatele geografice respective scăpa bila de bronz care cădea în gura broaștei din fața sa cu un zgomot strident.
La puțin timp după ce Heng a construit detectorul, a avut loc un cutremur puternic în zona de vest a Chinei. Dragonul cu pricina a scăpat bila, dar nimeni nu l-a băgat în seamă pentru că seismul nu a fost simțit și la curtea împăratului. Abia după două zile a sosit un mesager care a confirmat puternicul seism și lumea s-a convins că dragonii lui Heng pot prezice cutremure.
În anul 2005, autoritățile locale din Zengzhou, orașul natal al lui Heng, au reprodus fidel faimosul detector de cutremure după indicațiile inventatorului său. Cu toate că aparatul funcționează și avertizează cu acuratețe cutremurele mari, cei care l-au construit tot nu și-au dat seama ce anume împinge bilele de bronz la vale. Seismoscopul a detectat, în același timp cu aparatele moderne, replicile a patru cutremure mari care au avut loc în Vietnam, pe platoul Tibetului și în alte două provincii chineze.
După câte au observat fizicienii care au contribuit la construcția lui, acest seismoscop este capabil să detecteze mai degrabă cutremurele mari de la distanță. De altfel, scopul lui era să avertizeze oamenii de la curtea împăratului că într-o zonă îndepărtată a țării a avut loc un cataclism și este nevoie de ajutoare.
Mecanismul interior nu este cunoscut nici azi, chiar dacă s-au realizat replici moderne. Se presupune că Heng ar fi folosit apa, alții spun că ar fi folosit puterea sunetelor. Cercetătorii de azi au folosit un tub central și pârghii fine care oscilează la cea mai mică mișcare a scoarței.
Există și voci care spun că aparatul cu pricina ar fi putut împrumuta o tehnologie extraterestră, care a rămas necunoscută până și lui Heng, deoarece el susține că l-a inventat, dar nu a transmis mai departe și misterul mecanismului din interior.
Invenții care i-au adus faima în China
Misterul seismoscopului cu dragoni rămâne în continuare neelucidat și mulți fizicieni sau ingineri din zilele noastre se îndoiesc că aparatul lui Heng ar fi funcționat chiar așa de bine. Cu toate acestea, detectorul de cutremure nu a fost singura lui invenție remarcabilă. Heng a mai calculat valoarea lui Pi la 3,1466, a inventat un aparat de măsurat timpul sub forma unei clepsidre cu flux interior și a folosit energia hidraulică pentru a acționa un instrument astronomic.