Marea Barieră de Corali în pericol din cauza încălzirii globale. Părți importante din această bijuterie naturală inclusă în patrimoniul mondial al umanităţii, au fost, efectiv, ”fierte” până la distrugere, se arată într-un studiu publicat miercuri în revista Nature și citat de CNN.

Marele barieră de corali a experimentat un val de căldură marină extinsă care a început în 2016 , iar acest lucru a dus la o înrădăcinare masivă a coralilor și ulterior la decesul acestora. Cea mai afectată a fost zona cea mai nordică a Barierei de Corali cu o lungime de 2.300 de kilometri de pe coasta nord-estică a Australiei, regiunea cea mai curată a acesteia .

Unda de căldură marină din 2016 a provocat cel mai grav și mai catastrofal eveniment de înălbire a coralului, pe care Marea Barieră de Corali, care adăpostește un sfert din speciile de pești de pe planetă, a experimentat-o vreodată, rezultă din studiul publicat de cercetătorii australieni.

“Am pierdut 30% din corali în perioada de nouă luni între martie și noiembrie 2016″, a declarat Terry Hughes, autorul studiului și director al Centrului de Excelență al Consiliului Australian de Cercetare pentru Studiera Recifilor de Corali din cadrul Universității James Cook. ”Ei nu au murit încet, de foame, ci au murit direct ca urmare a stresului provocat de căldură. S-au fiert din cauză că temperaturile au fost extreme”, a adpugat Hughes.

Pentru a face situația și mai gravă, un alt val de căldură marin a lovit Reciful în 2017, ceea ce a dus la înălbirea izbitoare a coralilor în regiunea centrală, scrie libertatea.ro. 

“Am văzut jumătate din coralii de pe Marea Barieră de Corali uciși de schimbările climatice în doar doi ani”, scria și Mark Eakin, un alt autor. “Acest studiu arata ca recifele de corali sunt mai sensibile la stresul de caldura decat ne-am dat seama.

Înscrisă în Patrimoniul Mondial UNESCO în 1981, Marea Barieră de Corali se întinde pe aproximativ 348.000 de kilometri pătraţi de-a lungul coastei australiene şi reprezintă cel mai mare ansamblu coralifer din lume.

Hughes şi colegii săi au analizat întregul recif pe baza observaţiilor efectuate din aer dar şi din apă, realizate în 63 de zone de-a lungul celor 2.300 de kilometri ai Marii Bariere de Corali, şi au combinat datele cu cele obţinute în urma monitorizări satelitare.