Austria înăspreşte legislaţia în ceea ce priveşte imigraţia: potrivit unei prevederi conţinute într-un proiect de lege adoptat de guvern, solicitanţii de azil vor fi nevoiţi să predea telefoanele mobile autorităţilor austriace pentru a fi verificate, scrie digi24.ro.

Guvernul austriac a adoptat miercuri un proiect de lege controversat privind azilul şi imigraţia, ce prevede că solicitanţilor de azil li se vor putea confisca până la 840 de euro în bani lichizi, precum şi telefoanele mobile.

Autorităţile vor să afle identitatea persoanelor şi datele de localizare a aparatelor pentru a confirma declaraţiile solicitanţilor de azil despre traseul lor şi punctul de intrare în Uniunea Europeană. Dacă în urma acestei verificări se va constata că imigrantul a trecut printr-o altă ţară europeană, el ar putea fi trimis înapoi acolo.

O altă măsură este confiscarea de la imigranţi a unor sume de bani de până la 840 de euro pentru a fi acoperite costurile cu actele necesare dosarului de azil.

„Am stabilit obiectivul de a lupta împotriva migraţiei ilegale, dar şi împotriva abuzului în ceea ce privește dreptul de azil”, a declarat cancelarul Sebastian Kurz.

Austria este guvernată de o coaliție între Partidul Poporului (OeVp, conservator) şi Partidul Libertăţii (FPOe, extremist de dreapta).

Potrivit ministrului de interne Herbert Kickl, membru al FPOe, se urmăreşte pe această cale un cadru „mai restrictiv” pentru dreptul de azil.

Proiectul legislativ, care urmează să fie supus la vot în Parlament în această sesiune, mai prevede plasarea imediată în centre speciale, în vederea expulzării, a beneficiarilor de azil condamnaţi de justiţia austriacă şi care şi-au ispăşit pedeapsa.

De asemenea, refugiaţii îşi vor pierde dreptul de şedere în Austria dacă vor merge în ţările de origine „în vacanţă”.

Dezbaterile privind imigraţia şi integrarea au fost în centrul campaniei electorale din toamna trecută, după ce Austria, ţară cu 8,7 milioane de locuitori, a înregistrat peste 150.000 de cereri de azil în urma valului de refugiaţi din 2015-2016.

După câştigarea alegerilor şi formarea alianţei de guvernare, OeVP şi FPOe au anunţat în programul de guvernare înăsprirea legilor în materie.

Guvernul are în plan de asemenea reducerea ajutoarelor sociale pentru refugiaţi.

La fel ca mai mulţi dintre omologii săi europeni, ministrul de interne, unul din principalii strategi ai FPOe, doreşte şi transferul în exteriorul UE, în „ţări de tranzit”, a procedurilor de cerere de azil.

O altă prevedere a proiectului prezentat miercuri este prelungirea de la 6 la 10 ani a termenului în care refugiaţii pot primi cetăţenia austriacă.

Dacă unele măsuri privind confiscarea unor sume de bani sunt similare celor din alte state europene (Danemarca, Germania sau Elveţia), altele sunt mai originale, precum cea care va obliga spitalele să informeze guvernul când sunt externaţi solicitanţi de azil, pentru a se asigura „o pregătire şi implementare mai eficientă a deportărilor”.

Opoziţia politică şi grupuri de apărare a drepturilor omului au denunţat multe dintre aceste măsuri ca ilegale sau excesive.
„Tot ceea ce reuşeşte acest proiect de lege este să creeze mai multă nesiguranţă şi neîncredere în rândul populaţiei”, precum şi să crească „fragmentarea societăţii”, a reacţionat organizaţia Amnesty International într-un comunicat.

Jumătate de milion de refugiați au obținut azil în UE în 2017

Peste jumătate de milion de refugiaţi au obţinut azil în Uniunea Europeană în 2017, ceea ce înseamnă cu 25% mai puţin faţă de anul precedent, a anunţat joi Oficiul de statistică al blocului comunitar Eurostat. Cei mai mulţi dintre ei - peste 60% - au primit azil în Germania.

Din totalul de 538.000, cei mai mulţi dintre solicitanţii de azil care au primit răspuns favorabil în 2017 au fost cetăţeni sirieni (175.800), urmaţi de afgani(100.700) şi irakieni (64.300).

În privinţa statelor de primire, Germania se află pe primul loc ca număr de solicitări de azil admise, urmată de Austria şi Suedia.

Cele mai puţine solicitări de azil acceptate au fost înregistrate în Slovacia, Republica Cehă şi Polonia.

În România au obţinut azil anul trecut 1330 de migranţi, majoritatea sirieni, urmaţi de irakieni şi afgani.