Climatologul Roxana Bojariu avertizează că schimbările climatice, cu fenomene extreme și fluctuații tot mai mari de temperaturi, se vor înmulți în următorii ani, dacă impactul emisiilor de carbon asupra mediului nu se va reduce. Climatologul apreciază că omenirea va trebui să se obișnuiască cu aceste modificări bruște ale vremii, dar că trebuie luate totuși măsuri pentru a tempera schimbarea climei, scrie digi24.ro.

"Nu e normal. Avem clar temperaturi mult mai mari. Toată Europa este sub infuența unui câmp de presiune ridicată, care aduce aer mai cald dinspre nordul Africii. E un episod, dar avem astfel de episoade care ies dintr-o logică destul de des în ultimul timp și, chiar dacă nu putem pune în legătură un singur episod cu schimbarea climei, faptul că avem din ce în ce mai des astfel de episoade, nu doar clade, ploile sunt mult mai intense.

Avem și în observațiile noastre o creștere a intensității precipitațiilor. Asta înseamnă cantități de precipitații mai mari, care cad într-un timp foarte scurt și foarte localizat. Avem manifestări legate de fenomene care sunt specifice intervalului, dar cu un caracter mult mai extrem.

Deja trebuie să ne îngrijorăm. Trăim schimbarea nu doar în România, este vorba de un fenomen global. Simțim aici după cum factorii locali nuanțează semnalul încălzirii globale și e clar că trebuie să aducem sub control schimbarea. Nu putem să o anulăm, dar putem cumpăra timp", spune Roxana Bojariu.

Cliamtologul a vorbit și despre importanța Acordului de la Paris, prin care mai multe state și-au luat angajamentul de a-și reduce emisiile de carbon.

"Asta înseamnă reducerea emisiilor la nivel global. Tratatul de la Paris, din 2015, vine cu ținte clare și, spre deosebire de protocolul de la Kyoto, toate țările vor încerca să atingă aceste ținte, cu mecanisme mult mai flexibile, dar trebuie să ne adaptăm la ce deja am schimbat.

Pe de o parte să reducem emisiile, să cumpărăm timp, ca să ne putem adapta. Noi suntem greu adaptați și la clima prezentului. În următorii ani, decenii, lucrurile se vor accelera și provocările vor deveni din ce în ce mai mari.

Sunt provocări legate de aspectul care e extrem, nu avem creștere graduală a temperaturii și neuniformă. Avem aceste fenomene extreme care punctează trecerea de la o stare climatică la alta. Avem perturbații în sistem, care până la așezarea sistemului pe o nouă climă ne aduc fluctuații și contraste termice".

Climatologul anticipează că această vară va fi una cu fenomene extreme și spune că, în ultimii ani, există o tendință ca anotimpul cald să se extindă până la jumătatea lunii septembrie, așa cum primăvara, în aprilie, pot apărea fie temperaturi și vreme de vară, fie viscol și ninsori.

„N-aș spune că s-a terminat, dar avem temperaturi de iulie în aprilie, așa cum anul trecut pe vremea asta aveam viscol în Moldova. Primăvara, prin natura ei, este un anotimp de tranziție, cu fluctuații mari. Schimbarea climatică nu ne aduce neapărat un nou fenomen nemaivăzut în România, dar aceste fenomene vin cu o intensitate și frecvență mult crescute.

În septembrie, avem deja valuri de căldură încă de acum doi ani. Prima parte a lunii septembrie devine tot o perioadă de vară. Sunt modificări cu care va trebui să ne obișnuim. Agricultura, gestionarea resurselor de apă și energie vor trebui să țină seama.

În mod clar, vom avea o vară cu fenomene extreme".