Centrul Naţional Anticorupţie a efectuat analiza strategică privind practica judiciară pe cauzele contravenționale, iniţiate de autorităţi pe marginea construcțiilor neautorizate din ţară. În consecință, au fost constatate aspecte vulnerabile în domeniul de referință, generate de lacunele din legislaţie, precum şi de  riscurile de corupţie în acest sector.

Astfel, în cadrul studiului au fost supuse analizei 250 de hotărâri ale instanțelor de judecată din Chișinău, Bălți și Cahul, adoptate în perioada 2015-2017, privind construcţiile neautorizate. Prin urmare, s-a stabilit că, instanțele de fond s-au expus în favoarea demolării construcțiilor ilegale doar în 61 de cazuri (24%), în alte 62 de cazuri (25%) a fost aplicată amendă fără demolare, iar în 127 de cazuri (51%) a fost dispusă încetarea procesului contravenţional din diferite motive. Totodată, în urma contestărilor în instanțele de apel a celor 61 de hotărâri, prin care s-a dispus demolarea, doar 28 au rămas definitive până în prezent. Din 127 de cazuri încetate, doar 52 au fost contestate, iar din 62 de cazuri cu aplicarea amenzii fără demolare, doar 7 au fost contestate. În final, în nici un caz nu a fost modificată hotărârea instanţei de fond în favoarea demolării construcțiilor ilegale.

Din numărul total de hotărâri încetate în prima instanță (127), 72 de cazuri (57%) au fost argumentate prin intervenirea termenului de prescripție, 25 de cazuri (20%) - prin încălcarea procedurii, 19 cazuri (15%) - prin neprezentarea în instanță a agentului constatator, iar 11 cazuri (8%) - prin neprezentarea probelor suficiente în instanță pentru argumentarea existenței contravenției.

Având în vedere cele expuse, se constată un aspect important care oferă posibilitatea eschivării de la răspundere a beneficiarilor construcțiilor neautorizate, manifestat prin interpretarea și aplicarea discreționară a prevederilor legale. Astfel, în cadrul aplicării art. 179, 423¹⁰ și 439⁶  din Codul contravenţional, în redacția actuală, se constată că agentul constatator este în drept, dar nu este obligat, să solicite instanței de judecată aplicarea măsurii de siguranță ce se referă la sistarea construcțiilor ilegale și demolarea acestora. În consecință, au fost stabilite cazuri în care instanțele de judecată au aprobat hotărâri, atât cu aplicarea măsurii de siguranță privind demolarea construcțiilor ilegale, cât și fără, stabilind doar amendă persoanelor care au încălcat legea.

Concomitent, s-a constatat că, până în prezent, n-au fost realizate prevederile alin. (5) al art. 439⁶ din Codul contravențional, referitoare la elaborarea modalității de demolare a construcţiilor neautorizate și de defrișare a arborilor și arbuștilor, ceea ce, de asemenea, constituie un impediment în procesul de combatere a fenomenului construcțiilor ilegale. 

În acest context, Centrul Naţional Anticorupţie a sesizat Ministerul Justiției referitor la inițierea perfecționării cadrului legal ce reglementează domeniul de referință, Curtea Supremă de Justiție – referitor la elaborarea recomandărilor pentru instanțele de judecată privind aplicarea uniformă a legislației, dar şiCancelaria de Stat - pentru a interveni cu recomandări în vederea consolidării capacităților agenților constatatori din cadrul administrațiilor publice locale în scopul neadmiterii neregulilor în procedura de inițiere și examinare a proceselor contravenționale în domeniul construcțiilor ilegale.