Mai mult de jumătate dintre procesele, care decid soarta construcţiilor ilegale, au fost încetate de către judecători, din diferite motive. Centrul Naţional Anticorupţie a analizat deciziile emise în perioada anilor 2015 - 2017 şi a ajuns la concluzia că principalele cauze sunt lacunele din legislaţie şi corupţia.

Pe strada Eugen Coca din Chişinău a început construcţia unui bloc de locuit. Arhitectul-şef al Capitalei, Sergiu Borozan împreună cu alţi funcţionari din cadrul primăriei a inspectat, astăzi, şantierul.

"A fost începută o construcţie, o construcţie neautorizată. Pe terenul dat şi nu numai pe terenul dat la Coca 7 a fost efectuat un plan urbanistic zonal, care urma să fie aprobat la Consiliul Municipal, deci acest proiect urbanistic zonal nu a fost aprobat", a spus Sergiu Borozan, arhitect- şef al Capitalei.

Reprezentantul companiei de construcţii a declarat contrariul, însă fără dovezi.

"- Aveţi acte, este o construcţie legală?
- Totul este.
- Ne puteţi arăta şi noua
- Nu".

Sergiu Borozan a declarat că magistraţii au permis întreprinderii efectuarea lucrărilor de construcţie. Hotărârea a fost contestată de către autorităţile publice locale. Totodată, funcţionarii au dispus şi oprirea tuturor lucrărilor. Datele unui studiu CNA arată că prima instanţă a decis demolarea construcţiilor neautorizate în numai 61 de cazuri. După ce sentinţa a fost atacă la judecătoriile de apel, doar 28 au rămas în vigoare.

"Direcţia analiză strategică a Centrului Naţional Anticorupţie a constatat doar unele aspecte vulnerabile generate de către legislaţia lacunară şi riscuri de corupţie", a menţionat Ghenadie Brânza, şeful Direcţiei analiză strategică a CNA.

În alte peste 60 de cazuri, persoanele găsite vinovate de înălţarea construcţiilor ilegale, s-au ales doar cu amendă. Grav este şi faptul că aproape 130 de procese contravenţionale, adică mai mult de jumătate din numărul total, au fost încetate din motive variate. <<CARTON 1 IN >> Astfel, 72 de cazuri au fost clasate din cauza expirării termenului de prescripţie.

Aproape a cincea parte dintre ele au fost oprite pentru că ar fi fost încălcată procedura. Alte 19 cazuri - pentru că nu s-a prezentat în faţa magistraţilor agentul constatator, iar restul, din lipsa probelor. Şeful Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu susţine că magistraţii au acţionat conform legii.

"Dacă se va constata într-adevăr că există abuzuri din partea judecătorilor este una. Dar dacă au fost pur şi simplu chestiuni de interpretare este foarte complicat să demonstrezi că judecătorul cu rea credinţă a adoptat o asemenea soluţie", a menţionat Victor Micu, şeful CSM.

În cadrul studiului, CNA a analizat 250 de hotărâri ale instanțelor de judecată din Chișinău, Bălți și Cahul, pronunţate în perioada anilor 2015-2017. Autorii acestuia au sesizat mai multe instituţii, între care Curtea Supremă de Justiţie, Ministerul Justiţiei şi a Cancelariei de Stat.