Eurodeputatul Norica Nicolai: Moldova ar putea primi bani din partea UE pentru a lupta mai eficient împotriva propagandei
Embed:
Ţara noastră ar putea beneficia de sprijin financiar din partea Uniunii Europene pentru a lupta mai eficient împotriva propagandei. De această părere este eurodeputatul Norica Nicolai, care a felicitat autorităţile de la Chişinău pentru că au reuşit să apere interesele ţării, după ce a devenit ţinta unui război hibrid.
Banii ar putea fi incluşi în planul financiar multianual, iar societatea civilă, care nu este angajată politic, va valoriza asistenţa financiară. Eurodeputatul Norica Nicolai susţine că Moldova se numără printre primele ţări care va simţi efectele negative ale ştirilor false.
"Ceea ce aţi făcut voi, din punctul meu de vedere, este corect şi lăudabil. Sunteţi primii care trebuie să vă apăraţi interesele. Republica Moldova ar putea accesa fonduri europene care să sprijine acest proces de decontaminare a ştirilor de ştiri false" a menţionat Norica Nicolai.
Deputaţii de la Chişinău spun că manipularea este făcută în mod profesionist, iar cetăţenii nu-şi pot da seama când sunt minţiţi. Cel mai răsunător caz a avut loc recent, când un post de televiziune rusesc a difuzat o ştire precum că UE a decis să revizuiască regimul liberalizat de vize cu Moldova, Ucraina şi Georgia.
"Moldova nu poate şi nici nu are capacităţi să lupte cu asemenea fenomen şi chiar dacă vom perfecţiona legislaţia întotdeauna vom fi cu doi paşi în urmă, deoarece dezvoltarea tehnologiilor informaţionale este atât de avansată", a precizat Sergiu Sârbu, deputat PDM.
Eurodeputaţii cred că manipulările sunt făcute cu scopul de a crea o imagine negativă a Republicii Moldova.
"Nici într-un caz nu trebuie lăsaţi să aibă succes în această propagandă. O campanie împotriva intereselor UE, care vede Moldova un stat membru cu aspiraţii şi cu un comportament european adecvat", a declarat Dan Nica, eurodeputat român.
"Război hibrid folosind foarte mult mijloacele mass media, dar şi mijloace economice, tehnice de securitate prin care Republica Moldova este, din păcate, prezentată ca o ţară care nu este hotărâtă privind drumul pe care îl urmează sau pe care îl va urma", a subliniat Doru Frunzulică, eurodeputat român.
Eurodeputaţii români spun că sunt alături de ţara noastră, iar următorii paşi în această direcţie trebuie să fie făcuţi împreună cu UE. De cealaltă parte, societatea civilă de la Chişinău crede că investiţiile europene în domeniul mass-media ar fi o soluţie.
"Fără o investiţie injectată financiar din Occident în sectorul audiovizual sigur că Moldova, chiar şi cu instrumentele de control sau altceva nu va rezista acestei lupte importante", a menţionat Sergiu Ostaf, director CREDO.
Totodată, analiştii politici au combătut ideea că Moldova ar fi luat o măsură excesiv de restrictivă în raport cu Federaţia Rusă.
"Spre deosebire de Ucraina, noi nu am recurs la interzicerea reţelelor de socializare proruse, nu avem o listă neagră a filmelor ruse şi sovietice. De asemenea, noi nu am interzis posturile ruseşti", a conchis Corneliu Ciurea, analist politic.
Legea privind interzicerea propagandei rusești la radio și TV a intrat în vigoare în luna februarie. Astfel, este interzisă retransmiterea programele analitice, politice şi militare produse de posturile TV şi radio care nu au semnat Convenţia Europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră.
Banii ar putea fi incluşi în planul financiar multianual, iar societatea civilă, care nu este angajată politic, va valoriza asistenţa financiară. Eurodeputatul Norica Nicolai susţine că Moldova se numără printre primele ţări care va simţi efectele negative ale ştirilor false.
"Ceea ce aţi făcut voi, din punctul meu de vedere, este corect şi lăudabil. Sunteţi primii care trebuie să vă apăraţi interesele. Republica Moldova ar putea accesa fonduri europene care să sprijine acest proces de decontaminare a ştirilor de ştiri false" a menţionat Norica Nicolai.
Deputaţii de la Chişinău spun că manipularea este făcută în mod profesionist, iar cetăţenii nu-şi pot da seama când sunt minţiţi. Cel mai răsunător caz a avut loc recent, când un post de televiziune rusesc a difuzat o ştire precum că UE a decis să revizuiască regimul liberalizat de vize cu Moldova, Ucraina şi Georgia.
"Moldova nu poate şi nici nu are capacităţi să lupte cu asemenea fenomen şi chiar dacă vom perfecţiona legislaţia întotdeauna vom fi cu doi paşi în urmă, deoarece dezvoltarea tehnologiilor informaţionale este atât de avansată", a precizat Sergiu Sârbu, deputat PDM.
Eurodeputaţii cred că manipulările sunt făcute cu scopul de a crea o imagine negativă a Republicii Moldova.
"Nici într-un caz nu trebuie lăsaţi să aibă succes în această propagandă. O campanie împotriva intereselor UE, care vede Moldova un stat membru cu aspiraţii şi cu un comportament european adecvat", a declarat Dan Nica, eurodeputat român.
"Război hibrid folosind foarte mult mijloacele mass media, dar şi mijloace economice, tehnice de securitate prin care Republica Moldova este, din păcate, prezentată ca o ţară care nu este hotărâtă privind drumul pe care îl urmează sau pe care îl va urma", a subliniat Doru Frunzulică, eurodeputat român.
Eurodeputaţii români spun că sunt alături de ţara noastră, iar următorii paşi în această direcţie trebuie să fie făcuţi împreună cu UE. De cealaltă parte, societatea civilă de la Chişinău crede că investiţiile europene în domeniul mass-media ar fi o soluţie.
"Fără o investiţie injectată financiar din Occident în sectorul audiovizual sigur că Moldova, chiar şi cu instrumentele de control sau altceva nu va rezista acestei lupte importante", a menţionat Sergiu Ostaf, director CREDO.
Totodată, analiştii politici au combătut ideea că Moldova ar fi luat o măsură excesiv de restrictivă în raport cu Federaţia Rusă.
"Spre deosebire de Ucraina, noi nu am recurs la interzicerea reţelelor de socializare proruse, nu avem o listă neagră a filmelor ruse şi sovietice. De asemenea, noi nu am interzis posturile ruseşti", a conchis Corneliu Ciurea, analist politic.
Legea privind interzicerea propagandei rusești la radio și TV a intrat în vigoare în luna februarie. Astfel, este interzisă retransmiterea programele analitice, politice şi militare produse de posturile TV şi radio care nu au semnat Convenţia Europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră.
- UE susține continuarea reformelor în sectorul bancar moldovenesc, aliniate la standardele europene
- Pavel Filip: Moldova are un singur plan, integrarea în UE. Avem nevoie de un dialog deschis şi constructiv
- Pavel Filip către comisarul european pentru Politici Regionale: Suntem gata să oferim Moldinul şi să luăm locul 28 în UE