Sergiu Ostaf (20:53) Mecanismul autosesizării nu va exista. În momentul în care accesul la astfel de proceduri este lărgit, este mereu în beneficiul interesului public. Decât să fie un spectru mai îngust de persoane. Este bine să fie iniţiate astfel de proceduri. Acum întrebarea cea mai mare ce ar însemna această neglijenţă.   

Nicolae Eșanu (20:50) Acestă normă este mai importantă decât pare la prima vedere, pentru că ea vine să sublinieze un lucru. Între răspunderea disciplinară şi cea penală a judecătorului şi soluţia dată pe caz nu există nici o legătură. Noi analizăm dacă legal sau ilegal a acţionat judecătorul. Chiar dacă judecătorul singur ar recunoaşte că a comis o ilegalitate, nimic nu se mai poate de făcut. 

Nicolae Eșanu (20:47) Dacă o să analizaţi atent legea, o să vedeţi că persoanele pot pleca onorabil din sistem şi au dreptul la recompense consistente. Noi facem acest lucru pentru a asigura că atâta timp, cât ele sunt în sistem să acţioneze în conformitate cu normele legale, dar şi cu standartele legale. 

Nicolae Eșanu (20:43) Riscul acesta există mereu şi noi ţinem cont de acest lucru, atunci când decidem care să fie componenţa consiliului superior al magistraturii. Pentru că, aceasta este natural cumva. În calitatea mea de membru al Comisiei de la Veneţia, cunosc că cu mulţi ani în urmă, la comisie a venit o solicitare de aviz a unui proiect de document a consiliului judecătorilor europeni, unde propuneau ca judecătorii să fie 2/3 membri în consiliul superior al magistraturii. Şi iată atunci, în cadrul acestei comisii a avut loc o discuţie foarte dură şi s-a atras atenţie că da, trebuie să urmărim scopul de a căpăta independenţa judecătorilor şi ei trebuie să aibă un rol important în consiliu.

Nicolae Eșanu (20:40) Noi trebuie să facem distincţie între faza de investigare unde nu prevede nici legea în vigoare şi nici proiectul să fie făcute publice materialele şi etapa examinării în cadrul colegiului disciplinar. Acolo hotărârile se prevăd în mod expres şi sunt făcute publice. Astfel spus, atunci când va ajunge în faţa colegiului şi va exista o decizie a organului colegial, atunci se vor face publice, în rest sunt materiale interne de lucru a inspectorului colegial. Sigur că poate fi adusă în discuţie problema ca să dăm accesul mai larg, doar că trebuie să atragem atenţie că suspiciunile chiar şi nefondate pot afecta imaginea judecătorului. Şi noi încercăm să nu aducem în discuţii publice în momentul în care nu există o decizie prin care să se constate că respectiva persoană a comis o abatere legislativă.

Nicolae Eșanu (20:32) Se instituie mecanismul de distribuire aleatorie. Deci, cauzele se vor distribui aleatoriu. Inspectorul va avea dreptul de a contesta. Vrem să asigurăm ca persoanele să aibă posibilitatea să se apere. Legea este din 2014, o lege modernă, procedura a fost bine stabilită, dar s-a constat că sunt unele probeleme. 

Sergiu Ostaf (20:29) Este vorba despre un organ uni-personal. 

Nicolae Eșanu (20:26) Ultimul cuvânt îi aparține Colegiului Disciplinar. Foarte multă lume nu apreciază cum se selectează persoanele acestei instituții.

Nicolae Eșanu (20:21) Noutăți ca de obicei noi trebuie să urmărim, pe de o parte, ca toți judecătorii care comit abateri să fie sancționați, dar trebuie să ne asigurăm ca bâta disciplinară să nu afecteze judecătorul. Un judecător nu trebuie să activeze fiind sub presiunea că orice greșeală o să ducă la răspundere disciplinară. O să fie sancționat cel care va acționa în mod intenționat. Noi vrem să consolidăm rolul inspectorului judiciar, astfel spus, inspectorul va primi sesizările, ele vor fi distribuite și va decite inspectorul dacă sunt sau nu semne ale unor abateri disciplinare. Inspecția Judiciară este un organ independent. Nu trebuie să admitem ca persoanele să comită abateri fără a fi trase la răspundere. Inspectorul va decide dacă se va porni o răspundere disciplinară. Pentru a exista un control, există posibilitatea de a controla la un colegiu de contestare, și dacă unul din trei membri decide că trebuie intentată procedura, inspectorul trebuie să se conformeze.

Nicolae Eşanu (20:13) Comisia de la Venţia are un raport care se numeşte "Cu privire la Independenţa Justiţiei" care constă din două părţi, şi Comisia expres a stipulat că ministrul Justiţiei trebuie să facă parte din CSM, dar el nu trebuie să aibă drept de vot atunci când se examinează chestiunea răspunderii disciplinare a judecătorilor. În principiu este clar că o Justiţie independentă poate exista în lipsa unui Consiliu Superior al Magistraturii şi drept dovadă sunt ţările cu vechi tradiţii democratice. 

Sergiu Ostaf (20:07) Prezenţa celor trei persoane din oficiu crează sau nu crează impact negativ asupra calităţii asupra actului administrativ ar fi o problemă. Pentru mine contează să existe probe suficiente că această simbare va contribui calitativ asupra actului administrativ. Pentru mine nu este clar în sensul bun al cuvântului.

Nicolae Eşanu (20:03) Cu privire la ultima să fie clar. La acest moment noi nu am iniţiat nimic în ceea ce priveşte redefinirea Curţii Supreme de Justiţie, deşi este o problemă. Modul în care este organizat Consiliul Superior al Magistraturii, într-un an, doi nu este posibil să faci schimbări profunde. Problema CSM porneşte de la faptul că trebuie să vedem care sunt actorii din cadrul CSM. Judecătorii trebuie să aibă un rol important, în principiu Moldova respectă acest punct pus de Comisia de la Venţia, însă rămâne discutabilă problema ce ţine de membrii de oficiu şi aici noi venim cu modificări. O altă modificare substanţiaă ţine la limitare de un singur termen la mandatul membrilor. Noi propunem ca toţi membrii să fie aleşi pe un singur mandat. Poziţia noastră este ca să fie un mandat mai lung, însă este discutabil. 

Sergiu Ostaf (19:58) Nu există noţiunea de legi, ci existaă noţiunea de cum ele funţionează, cetăţeanul vede dacă legea de fapt funţionează. Cetăţeanul este interesat în calitatea serviciilor oferite de către judecători, el este cel care consumă aceste servicii. Cred că strategia până în 2016 nu a fost un eşec, însă pe de altă parte nu a făcut schimbări foarte mari pentru cetăţenii Republicii Moldova. Domeniul este foarte complicat. Cred că la momentul actual există puţină întelegere prin cum trebuie de fapt să funcţioneze o lege din domeniul justiţiei. 

Nicolae Eşanu (19:55) Este complicat de dat aprecieri, dacă este strategia unui eşec. Cred că discuţiile acum nu ar trebuie să se poarte la ce a fost în trecut, trebuie desigur să analizăm ce a fost, dar aceasta ar trebui să se axeze pe probleme concrete. În Republica Moldova principala problemă sunt nu legile, dar implementarea a acestora. Justiţia din Moldova este organizată şi funcţionează în egalitate cu standartele internaţionale, însă cu părere de rău suntem departe de implementarea legilor. Cu părere de rău membrii Consiliului Superior al magistraturii ei nu reuşesc să implementeze legile, prebuie să venim noi ca să schimbăm pentru ci nu o fac. Un judecător trebuie să fie numit în fucţie prin nişte calităţi pe care le merită. 

Reforma în Justiţie reprezintă poate cel mai important şi mai discutat capitol al procesului de democratizare a Moldovei şi al procesului de integritate europeană. Recent au mai fost adoptate o serie de măsuri legate de respunderea judecătorilor şi de numirea lor.

În acest context în această seară realizatorul emisiunii Cristian Tabără împreună cu invitaţii săi, secretarul de stat al ministerului Justiţiei, Nicolae Eşanu şi directorul CReDO, Sergiu Ostaf vor discuta despre aceste noi măsuri, dar vor face şi o radiografie a întregului tablou al Justiţiei în Moldova.