Studiu: NASA a detectat materia organică cea mai complexă descoperită vreodată pe Marte
foto: romaniatv.net
NASA a detectat materia organică cea mai complexă descoperită vreodată pe suprafaţa planetei Marte, un avans important în studierea potenţialelor urme de viaţă pe Planeta Roşie, scrie agerpres.ro.
Roverul Curiosity a descoperit probe de variaţii sezoniere în emanaţiile de metan, relevând că acest gaz - care este adesea semn al activităţii biologice - provine chiar de pe planetă. Metanul ar putea fi stocat în plăcile de gheaţă de pe suprafaţa planetei.
Eşantioanele de materie organică, provenind din roci vechi de 3,5 miliarde de ani, au fost prelevate de la o adâncime de 5 cm a Muntelui Sharp, din interiorul Craterului Gale, considerat un lac străvechi.
"Este un avans semnificativ deoarece arată că materia organică este prezervată în mediile cele mai dificile de pe Marte", a declarat autoarea unuia dintre studiile publicate de revista Science, astrobiologul Jennifer Eigenbrode, de la centrul Goddard al Agenţiei spaţiale americane.
"Şi am putea probabil găsi ceva suficient de bine prezervat care să conţină un semn al vieţii", a declarat ea AFP.
Curiosity, care s-a aşezat pe suprafaţa Marte în 2012, a descoperit deja în 2014 materie organică, în cantitate mică.
"Acest studiu prezintă detaliat descoperirea de compuşi organici complecşi şi diversificaţi în sedimente. Acest lucru nu înseamnă că există viaţă, dar compuşii organici reprezintă cărămizile de bază ale vieţii", a declarat AFP şi coautoarea studiului, Sanjeev Gupta, profesor de Ştiinţe ale Pământului la Imperial College din Londra.
Eşantioanele de materie organică ar putea proveni de la un meteorit sau de la formaţiuni geologice echivalente carbonului sau rocilor sedimentare prezente pe Terra, sau eventual vreunei forme de viaţă, a subliniat experta Eigenbrode.
Craterul Gale este un loc bun pentru o formă de viaţă, dacă aceasta a existat vreodată pe Marte, a precizat ea.
Analizarea în laboratorul miniatural francez SAM (Sample Analysis at Mars) realizată de robotul Curiosity a relevat "mai multe molecule organice şi volatile care reamintesc de cele găsite pe Terra: tiofen, metil-tiofen 2 şi 3, metanetiol şi sulfură de dimetil', potrivit studiului.
Aceste descoperiri tind să susţină ipoteza unei potenţiale existenţe a vieţii pe Marte, a declarat şi Inge Loes ten Kate, de la Universitatea Tübingen din Germania.
'Curiosity a demonstrat că Craterul Gale era prielnic vieţii în urmă cu 3,5 miliarde de ani, având condiţii comparabile cu cele ale formării Terrei, unde viaţa a evoluat în acea perioadă", a precizat experta.
Roverul Curiosity a descoperit probe de variaţii sezoniere în emanaţiile de metan, relevând că acest gaz - care este adesea semn al activităţii biologice - provine chiar de pe planetă. Metanul ar putea fi stocat în plăcile de gheaţă de pe suprafaţa planetei.
Eşantioanele de materie organică, provenind din roci vechi de 3,5 miliarde de ani, au fost prelevate de la o adâncime de 5 cm a Muntelui Sharp, din interiorul Craterului Gale, considerat un lac străvechi.
"Este un avans semnificativ deoarece arată că materia organică este prezervată în mediile cele mai dificile de pe Marte", a declarat autoarea unuia dintre studiile publicate de revista Science, astrobiologul Jennifer Eigenbrode, de la centrul Goddard al Agenţiei spaţiale americane.
"Şi am putea probabil găsi ceva suficient de bine prezervat care să conţină un semn al vieţii", a declarat ea AFP.
Curiosity, care s-a aşezat pe suprafaţa Marte în 2012, a descoperit deja în 2014 materie organică, în cantitate mică.
"Acest studiu prezintă detaliat descoperirea de compuşi organici complecşi şi diversificaţi în sedimente. Acest lucru nu înseamnă că există viaţă, dar compuşii organici reprezintă cărămizile de bază ale vieţii", a declarat AFP şi coautoarea studiului, Sanjeev Gupta, profesor de Ştiinţe ale Pământului la Imperial College din Londra.
Eşantioanele de materie organică ar putea proveni de la un meteorit sau de la formaţiuni geologice echivalente carbonului sau rocilor sedimentare prezente pe Terra, sau eventual vreunei forme de viaţă, a subliniat experta Eigenbrode.
Craterul Gale este un loc bun pentru o formă de viaţă, dacă aceasta a existat vreodată pe Marte, a precizat ea.
Analizarea în laboratorul miniatural francez SAM (Sample Analysis at Mars) realizată de robotul Curiosity a relevat "mai multe molecule organice şi volatile care reamintesc de cele găsite pe Terra: tiofen, metil-tiofen 2 şi 3, metanetiol şi sulfură de dimetil', potrivit studiului.
Aceste descoperiri tind să susţină ipoteza unei potenţiale existenţe a vieţii pe Marte, a declarat şi Inge Loes ten Kate, de la Universitatea Tübingen din Germania.
'Curiosity a demonstrat că Craterul Gale era prielnic vieţii în urmă cu 3,5 miliarde de ani, având condiţii comparabile cu cele ale formării Terrei, unde viaţa a evoluat în acea perioadă", a precizat experta.