Finlanda este deschisă la ideea unei finanţări chineze pentru tunelul dintre Helsinki şi Tallinn
FOTO: publika.md
Guvernul finlandez este deschis la ideea promovată de fostul director al producătorului de jocuri video Rovio, care vrea să obţină finanţare chineză pentru a construi un tunel feroviar submarin între Helsinki şi Tallinn (Estonia), a declarat ministrul finlandez al Transporturilor, Anne Berner, scrie agerpres.ro.
Fostul CEO de la Rovio, Peter Vesterbacka, vrea să obţină finanţare chineză pentru acest proiect important ale cărui costuri sunt estimate la 15-20 de miliarde euro dar care nu a obţinut încă sprijin financiar din partea guvernelor finlandez şi estonian sau a Uniunii Europene.
"Sunt foarte deschis la aceste planuri", a spus Anne Berner într-un interviu acordat Reuters. "Avem nevoie de prezenţa sectorului privat. Banii privaţi deseori accelerează proiectele", a mai spus Berner adăugând că Guvernul de la Helsinki poartă discuţii cu Peter Vesterbacka în legătură cu planurile sale. Ministrul finlandez al Transporturilor a subliniat însă că este nevoie de mai multe studii înainte ca guvernele finlandez şi estonian să decidă care vor fi următori paşi.
Autorităţile de la Helsinki şi Tallinn analizează de mai mulţi ani posibilitatea de a construi un tunel submarin între cele două capitale nordice, situate la ambele capete ale Golfului Finic. Zeci de mii de estonieni lucrează în regiunea Helsinki şi mulţi dintre ei fac naveta săptămânal pe mare, iar mulţi turişti finlandezi vizitează Tallinn.
Tunelul propus, cu o lungime de 103 de kilometri, ar scurta durata călătoriei între Helsinki şi Tallinn la aproximativ 30 de minute, faţă de cel puţin 90 de minute în prezent cu cel mai rapid ferry boat. În plus, tunelul feroviar ar conecta aeroporturile dintre cele două capitale şi de asemenea ar face legătura cu Rail Baltica, o conexiune feroviară care ar urma să facă legătura între Varşovia şi Tallinn începând din anul 2026.
Planurile lui Peter Vesterbacka pentru acest tunel submarin implică strângerea majorităţii fondurilor din China precum şi din surse europene. "Este nevoie de timp pentru strângerea de fonduri dar nu credem că va fi o sarcină foarte dificilă. Există o cerere solidă pentru proiecte de infrastructură predictibile" a spus Vesterbacka. Acesta a apreciat că proiectul tunelului submarin dintre Helsinki şi Tallinn se va potrivi foarte bine cu Iniţiativa "O centură, un drum", prin care China încearcă să înfiinţeze noi legături comerciale în Asia şi Europa.
Finlanda şi Estonia ar dori ca proiectul tunelului submarin să fie inclus pe lista rutelor considerate de importanţă vitală pentru transportul european şi global, dar până acum nu au obţinut sprijinul UE.
Fostul CEO de la Rovio, Peter Vesterbacka, vrea să obţină finanţare chineză pentru acest proiect important ale cărui costuri sunt estimate la 15-20 de miliarde euro dar care nu a obţinut încă sprijin financiar din partea guvernelor finlandez şi estonian sau a Uniunii Europene.
"Sunt foarte deschis la aceste planuri", a spus Anne Berner într-un interviu acordat Reuters. "Avem nevoie de prezenţa sectorului privat. Banii privaţi deseori accelerează proiectele", a mai spus Berner adăugând că Guvernul de la Helsinki poartă discuţii cu Peter Vesterbacka în legătură cu planurile sale. Ministrul finlandez al Transporturilor a subliniat însă că este nevoie de mai multe studii înainte ca guvernele finlandez şi estonian să decidă care vor fi următori paşi.
Autorităţile de la Helsinki şi Tallinn analizează de mai mulţi ani posibilitatea de a construi un tunel submarin între cele două capitale nordice, situate la ambele capete ale Golfului Finic. Zeci de mii de estonieni lucrează în regiunea Helsinki şi mulţi dintre ei fac naveta săptămânal pe mare, iar mulţi turişti finlandezi vizitează Tallinn.
Tunelul propus, cu o lungime de 103 de kilometri, ar scurta durata călătoriei între Helsinki şi Tallinn la aproximativ 30 de minute, faţă de cel puţin 90 de minute în prezent cu cel mai rapid ferry boat. În plus, tunelul feroviar ar conecta aeroporturile dintre cele două capitale şi de asemenea ar face legătura cu Rail Baltica, o conexiune feroviară care ar urma să facă legătura între Varşovia şi Tallinn începând din anul 2026.
Planurile lui Peter Vesterbacka pentru acest tunel submarin implică strângerea majorităţii fondurilor din China precum şi din surse europene. "Este nevoie de timp pentru strângerea de fonduri dar nu credem că va fi o sarcină foarte dificilă. Există o cerere solidă pentru proiecte de infrastructură predictibile" a spus Vesterbacka. Acesta a apreciat că proiectul tunelului submarin dintre Helsinki şi Tallinn se va potrivi foarte bine cu Iniţiativa "O centură, un drum", prin care China încearcă să înfiinţeze noi legături comerciale în Asia şi Europa.
Finlanda şi Estonia ar dori ca proiectul tunelului submarin să fie inclus pe lista rutelor considerate de importanţă vitală pentru transportul european şi global, dar până acum nu au obţinut sprijinul UE.