Să uităm pe câteva clipe de evenimente şi să vorbim despre vorbe – despre originea şi sensul lor, despre întrebuinţarea lor corectă sau mai puţin corectă.

Bunăoară, despre expresia ”pisica lui Schrodinger”. Dacă vrei să pari intelectual citând chestii științifice cunoscute de puțină lume, e recomandabilă referința la pisica lui Schrodinger.  Nu de alta, dar expresia e utilizată deseori în sens metaforic sau în formă parafrazată în diferite contexte care nu prea au nimic comun cu originea ei. Astfel teroriștii despre care nu se știa dacă sunt vii sau morți, de genul lui Usama Ben Laden,  sunt numiți uneori în presa internațională ”teroriștii lui Schrodinger”. 

În mai multe filme apar motani și pisici cu numele Schrodinger. De exemplu în serialele ”Sliders”, CSI: Las Vegas, «Stargate SG-1», The Big Bang Theory.  În literatură felina lui Schrodinger figurează în operele lui Gwynplaine McIntyr, Robert Heinelein și în repetate rânduri la Terry Pratchett.

La exemplul cu pisica lui Schrodinger se apelează în condiţiile în care vrei să spui că nu afli ceva până nu verifici.

În ce constă experimentul imaginar descris de fizicianul austriac, Erwin Schrodinger, laureat al premiullui Nobel?

Unele probleme de filozofie şi fizică modernă sunt explicate uneori explicate într-un mod cam extravagant. Pisica lui Schrodinger este protagonistul unui experiment grotesc care își propune să lămurească principiul incertitudinii în teoria  cuantică. O pisică este închisă timp de o oră într-un container metalic care conţine un contor Geiger ce monitorizează o minusculă cantitate de substanţă radioactivă ce poate radia sau nu un atom în decurs de o oră. Dacă îl radiază, detectorul de radiaţie declanşează un ciocan care sparge o fiolă de cianură, iar aceasta omoară pisica. 

Se poate spune că după o oră de aşteptare sistemul conţine o pisică vie sau moartă în acelaşi timp, nimeni nu are cum să ştie dacă sistemul diabolic a fost activat sau nu.

Deschizând containerul,  experimentatorul trebuie să găsească doar una dintre 2 stări concrete – sau nucleul s-a dezintegrat și pisica e moartă sau nucleul nu s-a dezintegrat și pisica e vie. Adică, Schrodinger demonstra că dat fiind că nu există o stare intermediară între viață și moarte, nu există nici o stare intermediară între dezintegrarea și nedezintegrarea nucleului atomic.  Savantul a mai intenționat să arate astfel cât de incompleta și limitată este mecanica cuantică dacă nu i se aplică unele reguli.

Fără a avea nici cea mai vagă idee despre mecanica cuantică, folclorul nostru folosește de multă vreme expresia de A cumpăra sau a lua mâța-n sac referindu-se la un lucru pe care nu-l poți cunoaște înainte de a intra în posesia lui.

De ce vă propun expresia cu pisica lui Schrodinger? Ca să produceți impresia de persoană cultă cu citate dintr-un domeniu în care pricepeți ca mâța-n calendar…

Trag nădejde că referindu-vă la pisica lui Schrodinger în locul tradiționalei mâțe în sac,  veți urca cel puțin în aparență la cote înalte ale civilizației și erudiției.