Lucrările de reparație a grădiniţelor din Capitală sunt realizate în proporție de 40%. Câte grădinițe activează în Chişinău
De la începutul verii, din cele 159 de grădinițe din municipiul Chișinău, și-au suspendat activitatea 99 de instituții. La data de 16 iulie, și-au reluat activitatea 15 grădinițe dintre cele care au fost închise pentru reparații. Astfel, în regim obișnuit activează 75 de instituții, ceea ce constituie 47%.
Totodată, lucrările de reparație în instituțiile de învățământ preșcolar au fost realizate în proporție de peste 40%. Informațiile au fost prezentate de către conducerea Direcției generale educație, cultură, tineret și sport la ședința operativă de la Primărie, transmite radiochisinau.md.
Șefa DGECTS, Rodica Guțu, a declarat că în toate instituțiile au loc reparații curente, iar la necesitate în unele grădinițe au loc reparații capitale, fie în dormitoare, în blocul alimentar, în grupurile sanitare, în spălătorii. De asemenea, în unele instituții sunt schimbate geamurile, se renovează fațada, se repară acoperișul, sistemul de ventilare, de canalizare şi de încălzire.
În ceea ce ține de reparațiile capitale, în 2018, pentru 68 de grădinițe, au fost planificați peste 18 milioane de lei. Nivelul de realizare a acestor lucrări este 44,56%. Totodată, au fost alocate mijloace financiare cu destinație specială, în valoare de 25 de milioane de lei.
Rodica Guțu a menționat că în ultimii zece ani, alocațiile preconizate pentru dezvoltarea infrastructurii și dezvoltarea bazei tehnico-materiale a instituțiilor de învățământ general constituie în medie 6,5% din suma totală destinată pentru întreținerea sistemului educațional municipal. Totodată, pe parcursul anului, sunt identificate surse suplimentare pentru alte necesități. Chiar și așa, spune șefa Direcției, se atestă un deficit al surselor financiare pentru întreținerea și dezvoltarea sistemului educațional. Alte probleme identificate sunt valorificarea insuficientă a potențialului în elaborarea și aplicarea proiectelor sociale, starea bazei tehnico-materiale a instituțiilor, utilaj tehnologic și frigorific cu termen de uzură depășit.
În calitate de soluții, conducerea DGECTS propune majorarea alocațiilor destinate pentru dezvoltarea infrastructurii, organizarea activităților de formare a specialiștilor din cadrul direcțiilor de sectoare în elaborare și aplicare a proiectelor, dar și responsabilizarea agenților economici la darea în exploatare a lucrărilor de reparație.
Primarul interimar Ruslan Codreanu a declarat că problema nu e doar în resurse financiare insuficiente, însă este vorba despre gestionarea ineficientă a puținului care există. Edilul susține că după mai multe vizite la instituții de învățământ preșcolar a constat că banii puțini care sunt alocați, nu sunt valorificați cum trebuie. Ruslan Codreanu a mai spus că primește numeroase mesaje de la părinți precum că directorul sau educatorii adună bani de la ei pentru reparații, iar sumele variază între 500 și 2000 mii de lei. Potrivit lui, părinții nu cunosc despre sumele alocate din bugetul municipal pentru anumite lucrări.
În altă ordine de idei, primarul interimar a declarat că urmează să vină cu propunerea de a majora salariu cu 500 de lei pentru toți angajații din sistemul de educație timpurie. Sistemul de educație timpurie din municipiul Chișinău include 159 de instituții de învățământ preșcolar, cu un contingent de aproape 38 de mii de copii.