Legea care prevede acordarea cetățeniei Republicii Moldova prin invesiție, aprobată la finele lunii mai de către Parlament, a fost criticată de opoziție și de o parte a societății civile, care au declarat că s-ar urmări transformarea ţării noastre într-un off-shore și un "rai" al banilor murdari, scrie ziarulnational.md.

Între timp, autoritățile au anunțat că au selectat deja un consorțiu care se va ocupa de elaborarea, implementarea și promovarea internațională a Programului de dobândire a cetățeniei prin investiție pentru Guvernul R. Moldova. 

Directorul Institutului Economiei de Piață, Roman Chirca, a declarat pentru Ziarul Naţional că această inițiativă poate impulsiona nivelul de investiții străine directe și creșterea substanțială a fluxului financiar către Republica Moldova, odată ce altele nu au funcționat până acum.

"Oferirea cetățeniei persoanelor care au efectuat investiții în economia națională este o formă de valorificare pasivă a statutului de țară recunoscută internațional. În același timp, atragerea investitorilor prin forumuri și expoziții internaționale, care au dreptul la existență bineînțeles, s-au adeverit a fi puțin eficiente și nu pot fi considerate instrumente exclusive de interacțiune și atragere a investițiilor străine. Actualmente, în continuare, economia națională este alimentată de remitențele migranților, iar exporturile, chiar cu o creștere de 38%, cum a fost pentru ianuarie-februarie 2018, nu sunt capabile să asigure, pe moment, o supra-creștere atât de necesară pentru redresarea esențială a nivelului de trai", a precizat expertul.

Întrebat dacă, în aceste condiții, este sau nu programul de oferire a cetățeniei pentru investiții acea panacee, acel element capabil să dinamizeze, ca prin miracol, ritmul de creștere economică în Moldova, Roman Chirca a răspuns: "Evident că nu". 

"Programul poate da efecte complementare, de impulsionare a nivelului de investiții străine directe, creșterea substanțială a fluxului financiar către Republica Moldova și implicit formarea climatului investițional despre care se discută atâta timp. Ministerul Economiei și Infrastructurii estimează un flux investițional de circa 1,3 miliarde de euro, lucru greu de estimat în cazul lansării programului în premieră și fără o reacție a pieții pentru pașaportul moldovenesc. Însă, există o cerere constantă pentru astfel de servicii pe piața internațională, când oameni de afaceri, unii migranți vor o a doua cetățenie. De exemplu, un studiu realizat de CS "Global Partners" în anul 2017 arată că 89% din britanici și-ar dori o a doua cetățenie, iar circa 34% au se documentaseră deja cu privire la posibilitatea dobândirii acesteia.

Programe de dobândire a vizei de investitor sau a cetățeniei au majoritatea statelor de pe glob, mai mult ca atât, pentru aceste persoane se desfășoară o competiție acerba de atragere. Dacă în cazul unor țări ca Statele Unite, Marea Britanie, Elveția etc., acestea doar afișează condițiile de eligibilitate, în cazul R. Moldova această strategie ar fi fost una perdantă din cauza atractivității competitive a pașaportului moldovenesc față de ce cel britanic sau american, de exemplu. Contractarea unei companii specializate în prestarea unor astfel de servicii, cum este Henley&Partners, ridică exponențial șansa de realizare a programului. Asta datorită experienței Henley&Partners, care cuprinde prestarea un spectru larg de servicii pentru potențialii solicitanți, dar și existența unei baze importante de clienți, potențial solicitanți", crede Chirca.

În opinia directorului Institutului Economiei de Piață, riscurile și criticile aduse programelor de dobândire a cetățeniei prin investiții, precum că ar fi un mecanism de spălare ilegală a mijloacelor, "sunt rupte de contextul real în care se desfășoară astfel de programe". 

"În primul rând, aceste servicii sunt prestate de companii care de multe ori sunt legate cu companii de consultanță de renume, care ar risca reputațional dar ar fi și pasibile urmăririi penale în multe state. În al doilea rând, dobândirea unei cetățenii este un act public, când numele acestor persoane devin cunoscute public, ceea ce este contrar „strategiilor” utilizate în spălarea banilor de a utiliza persoane interpuse, firme "căpușe" și identități false de scurtă durată. În al treilea rând, o campanie întreagă se desfășoară de combatere a spălării mijloacelor și implementarea unei astfel de scheme la scară națională ar atrage imediat atenția partenerilor de dezvoltare SUA și UE, FMI și alte instituții financiare internaționale. Și, nu în ultimul rând, toate persoanele solicitante vor fi verificate de organele de urmărire penală și Interpol, așa cum prevede cadrul legal", a conchis Roman Chirca.