Parlamentul a votat în lectură finală pachetul de legi pentru reducerea impozitelor şi creşterea veniturilor populaţiei
Angajaţii vor plăti impozite pe venit mai mici şi vor beneficia de o scutire personală mai mare. La rândul lor, angajatorii vor plăti o contribuţie mai mică în bugetul asigurărilor sociale, iar abuzurile din partea structurilor de urmărire penală vor fi limitate. Acestea şi alte prevederi sunt incluse într-un pachet de legi aprobat în lectură finală de Parlament. Potrivit documentului, impozitul pe venit pentru persoanele fizice va fi redus de la 18 până la 12 la sută prin stabilirea unei cote unice. Va creşte şi scutirea personală.
"Majorarea scutirii personale în mărimea nivelului minim de existență de la 11280 la 24 de mii de lei, iar pentru persoanele cu dizabilități în legătură cu participarea la acțiuni de luptă se propune majorarea scutirii personale majore de la 16800 la 30 de mii de lei. Majorarea scutirii persoanei întreținute de la 2520 de lei până la 3000 de lei, iar în cazul persoanelor întreținute cu dizabilități de la 11280 de lei până la 18 mii de lei", a spus Ştefan Creangă, deputat Grupul Parlamentar Popular European.
Contribuţia angajatorului la Bugetul Asigurărilor Sociale a fost micşorată de la 23 la 18 procente. De asemenea, a fost redusă de la 20 la 10 la sută cota TVA pentru serviciile din restaurante, hoteluri şi cafenele. Iar taximetriștii care au un salariu mai mic de 10 mii de lei lunar vo plăti un impozit pe venit fix, de 500 de lei lunar. Odată cu implementarea reformei, vor fi reduse și presiunile asupra mediului de afaceri, iar arestul preventiv se va aplica într-o manieră mai restrânsă.
"Pentru infracțiunile care prevăd conform codului penal sancțiune cu închisoarea de la trei ani în sus și nu cum este acum de la un an", a spus Igor Vremea, deputat PDM.
De asemenea, cetățenii care până acum nu și-au declarat imobilele, mașinile și banii, vor putea să o facă plătind un impozit de doar 3 la sută și, astfel, să intre în legalitatea bunurilor. Nu se va aplica regula şi în cazul celor care ocupă sau au ocupat funcții publice după anul 2009. Din listă mai fac parte directorii sau adjuncții SIS, CNA, dar şi toți conducătorii băncilor private, care au fost lichidate, şi persoanele care au beneficiat de credite frauduloase de la Investprivatbank, Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.
"Nu se regăsesc viceminiștrii și secretarii de stat. Sunt deputații, înțeleg, e bine să ne excludem să nu cădem sub o anumită suspiciune, pe de altă parte știm că niciun deputat nu semnează nicio decizie, niciun act ce ține de gestionarea bunurilor publice", a spus Valeriu Ghileţchi, vicepreședintele Parlamentului.
"Am încercat să introducem toți subiecții care, teoretic, ar putea să fie implicați în furtul miliardului. Sunt de acord să introducem și să mai lărgim lista respectivă", a spus Corneliu Dudnic, deputat PDM.
Reforma a fost aprobată de către fracţiunea PDM şi Grupul Parlamentar Popular European. Ceilalţi au părăsit sala. Andrian Candu a declarat că a devenit o obişnuinţă ca politicienii din opoziţia parlamentară şi extraparlamentară se opun reformelor propuse de guvernare. Şeful legislativului a adus drept exemplu programul "Prima Casă", construcţia Arenei Chişinău, proiectele privind tichetele de masă şi reparaţia drumurilor.
"Şi astăzi dragi cetăţeni ei sunt împotriva unor legi care vin să aducă beneficii economice fiecărui cetăţean din RM. Unii vorbesc alţii fac, unii vorbesc şi critică şi critică orice iniţiativă că sunt tichete de masă, că e Arena Chişinău. Nimic nu vor să treacă în acest parlament. Succesul nostru e insuccesul lor. Vor pierde pentru că sunt cinici, că sunt mincinoşi şi deloc, dar deloc nu se uită care este interesul cetăţeanului. Lor să le fie ruşine şi în primul rând să doneze banii şi să mai caute miliardul prin buzunare lor", a spus Andrian Candu, preşedintele parlamentului.
Reforma fiscală va intra în vigoare din 1 octombrie.