Hărțuirea online a jurnaliștilor - condusă de indivizi sau orchestrată de către guvernele autoritare - ”se propagă la scară mondială” și mai ales în rândul femeilor, arată Reporteri fără Frontiere într-un raport publicat joi, scrie hotnews.ro.

"În 2018, a face presiuni asupra jurnaliștilor în mediul online nu a fost niciodată atât de simplu", își arată îngrijorarea organizația pentru apărarea presei. 

ONG-ul a documentat timp de șase luni zeci de cazuri în 32 de țări pentru a elabora acest raport intitulat ”Hărțuirea online a jurnaliștilor: când trolii lansează asaltul”.

"Hărțuirea online este un fenomen care se propagă la scară mondială și care constituie azi una dintre cele mai grave amenințări la adresa libertății presei", a declarat secretarul general al RSF, Christophe Deloire.

ONG-ul a denunțat "campanii de ură orchestrate de către regimurile autoritare unde reprezentative sunt țări precum China, Rusia, India, Turcia, Vietnam, Iran și Algerie, etc", dar și campanii de hărțuire online "lansate de către comunitățile de indivizi sau grupuri politice din țări așa-zis democratice (...), dar și în țări bine cotate în clasamentul mondial privind libertatea presei, cum ar fi Suedia și Finlanda".

Țintele preferate ale "trolilor" sunt "jurnaliștii de investigație care efectuează investigații deranjante pentru regimurile autoritare sau grupurile politice și criminale", potrivit RSF, care crede, de asemenea, că "femeile jurnalist sunt cele mai afectate de hărțuirea online ".

ONG-ul își bazează raportul pe mărturiile pe care le-a strâns, pe baza datelor furnizate de Fundația Internațională pentru femei din media (IWMF) și a unui studiu realizat de think-tank-ul britanic Demos, conform căruia jurnalismul este un domeniu în care femeile primesc mai multe insulte decât bărbații, adesea "amenințări de natură sexuală și degradantă".

RSF menționează aici cazul jurnalistei din Venezuela Katherine Pennachio, victimă a unei campanii de defăimare, după ce a dezvăluit povestea unui pastor evanghelist care are legături cu scandalul Panama Papers, dar și cel al britanicei Laura Kuenssberg, care a fost nevoită să recurgă la serviciile unei gărzi de corp după ce a fost acuzată de partinire în reflectarea alegerilor locale.