Proiectul de lege privind noile sancțiuni împotriva Rusiei, pregătit de republicanul Lindsey Graham și colegii săi, cere de la președintele american Donald Trump unificarea tuturor sancțiunilor împotriva Rusiei și crearea în guvernul SUA a unui "Birou de coordonare a sancțiunilor" împreună cu UE.

Totodată, legiuitorii americani vor blocarea tuturor conturilor în dolari ale băncilor rusești, interzicerea tranzacțiilor cu datoria suverană rusă și chiar declararea Federației Ruse drept "stat sponsor al terorismului", scrie paginaderusia.ro.

"Actul privind apărarea securității americane de agresiunea Kremlinului 2018" a fost introdus în Senat miercurea trecută, dar dintr-o serie de motive nu a fost publicat în întregime până în prezent.

Textul documentului, pregătit de senatorii Lindsey Graham, Robert Menendez, Cory Gardner și Ben Cardin, de fapt, începe direct cu un apel adresat președintelui Donald Trump. În special, lui i se cere sprijinirea eforturilor de contracarare a intervenției "din partea guvernului Rusiei sau a altor jucători străini în activitățile instituțiilor de stat din SUA, precum și în procesele democratice din țară".

A doua cerere – "să se facă un apel public către guvernul rus să retrocedeze Crimeea guvernului Ucrainei, precum și să renunțe în a sprijini violențele din estul Ucrainei din partea separatiștilor". În acest capitol se spune și despre ocupația și sprijinul separatiștilor din Georgia și Moldova. De asemenea, autorii proiectului cer președintelui să îndemne Moscova să nu-l mai sprijine pe președintele sirian Bashar al-Assad, care continuă "să comită crime de război".

În plus, proiectul de lege prevede unificarea într-un singur mecanism a tuturor sancțiunilor anti-rusești, și a celor "ucrainene", și a celor privind infracțiunile informatice. Pentru a coordona acest proces, se propune Guvernului SUA înființarea unui Birou de coordonare a sancțiunilor, care să se implice în coordonarea sancțiunilor cu Uniunea Europeană.

De asemenea, se propune să se creeze o altă structură – Centrul comun național de răspuns la amenințările hibride, cu sarcina de luptă sistemică împotriva tentativelor Rusiei de a influență SUA.

În sfârșit, începând cu 2020, se propune deschiderea accesului la fondul special de 250 milioane dolari destinat statelor vulnerabile la influența Rusiei.

Primul capitol al documentului se referă și la relațiile SUA cu NATO. În cazul adoptării proiectului de lege va fi interzisă finanțarea de măsuri menite să sprijine eforturile "oricărui reprezentant al guvernului SUA" de a retrage țara din NATO. Autorii proiectului de lege cer din contră, consolidarea alianței: la fiecare 90 de zile, după consultări cu șeful Pentagonului, secretarul de stat american va prezenta comisiilor de specialitate ale Congresului un raport privind amenințările cu care se confruntă NATO, inclusiv răspunsul la noile amenințări și provocări din partea guvernului rus.

De asemenea, este menționată posibilitatea transferului gratuit către alte țări NATO de armament excedentar – șeful Pentagonului ar trebui să analizeze necesitatea și posibilitatea acestui transfer gratuit în 60 de zile după intrarea legii în vigoare.

În partea economică a proiectului de lege, cea mai importantă cerere este cea a unei interdicții privind operațiunile în SUA și înghețarea activelor celor șapte bănci rusești, care au devenit ținta sancțiunilor, inclusiv Sberbank, VTB, VEB și Promsviazibank. În practică, aceasta va însemna imposibilitatea decontărilor în dolari prin intermediul conturilor corespondente din băncile americane.

În plus, textul include o interdicție de facto cu privire la operațiunile cu datoria publică a Rusiei, cu scadență de peste două săptămâni – dar numai cu emisiunile noi, reducând astfel în mare măsură consecințele posibile ale unei astfel de decizii. În plus, proiectul propune extinderea monitorizării încălcării sancțiunilor și asupra activității companiilor de asigurări.

Senatorii propun termene de raportare mai reduse pentru punerea în aplicare a sancțiunilor, iar la 60 de zile de la adoptarea legii să actualizeze "lista Kremlin", precum și să se ia măsuri concrete pentru a descoperi activele și averea personală a lui Vladimir Putin.

Multă atenție în textul proiectului de lege se acordă problemelor de securitate cibernetică – un subiect care rămâne în centrul atenției în Statele Unite. Proiectul de lege sprijină ideea creării în cadrul Departamentului de Stat a unui birou privind "spațiul cibernetic și economia digitală".

Autorii propun să se impună sancțiuni împotriva rușilor implicați în "activități malware în spațiul cibernetic", să adopte actul privind prevenirea criminalității informatice internaționale, precum și să se modifice codul penal din SUA, pentru a permite urmărirea penală federală a persoanelor implicate în atacuri asupra infrastructurii critice și a sistemelor legate de alegerile din SUA.

La rândul lor, furnizorii de rețele sociale trebuie să-și asume "responsabilitatea socială" și împreună cu guvernul SUA să nu permită agitația și propaganda rusă și străină.

Totodată, în Legea privind imigrația și cetățenia se propune includerea definiției "ingerințelor ilegale în alegerile din Statele Unite". Sub această definiție se înțelege "comportamentul cetățeanului străin", care se amestecă în alegeri la toate nivelurile din ordinul unui guvern străin. Suspecții de astfel de interferențe nu vor putea obține viză SUA.

Al treilea capitol se referă la neproliferarea armelor chimice. Senatorii propun să se facă presiuni asupra autorităților ruse să nu mai împiedice ONU și Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice să investigheze cazurile de utilizare a armelor chimice.

De asemenea, proiectul de lege conține o inițiativă de "pedepsire a autoritățile ruse pentru producerea și utilizarea armelor chimice". Necesitatea unor astfel de măsuri este justificată de cazul Skripal, precum și faptul că guvernul rus nu a vrut sau nu a putut să-l convingă pe președintele sirian Bashar al Assad, un aliat al Rusiei, să înceteze utilizarea armelor chimice împotriva populației civile din Siria.

De asemenea, proiectul de lege conține o propunere extrem de dură ca SUA să abordeze problema recunoașterii Rusiei drept "stat care sponsorizează terorismul". Pe de o parte, această formulă arată că o cerere prealabilă pentru o campanie în Organizația Națiunilor Unite de excludere a Rusiei din Consiliul de Securitate, pe de altă parte, sub acest steag au fost impuse sancțiunile anti-iraniene din 1983.

Momentan, proiectul de lege privind noile sancțiuni împotriva Rusiei nu pare extrem de dur și nu încearcă să blocheze exporturile de petrol ale Rusiei. Cu toate acestea, este posibil ca astfel de măsuri să poată fi luate în viitor.