Departe de obiectivele camerelor de filmat şi dictafoanele presei pe care o sponsorizează, în confortul intimităţii pe care o are în compania avocaţilor săi, Veaceslav Platon lasă masca jos şi confirmă, cuvânt cu cuvânt, veridicitatea amplei investigaţii Miliardomat. Moldovan Laundromat, realizată de jurnaliştii de la zeppelin.md.

Înregistrarea audio făcută publică de jurnalişti le-a fost expediată de către unul din avocaţii săi, împreună cu rugămintea de a-i respecta confidenţialitatea, din raţionamente de securitate, dar şi juridice, acesta fiind încorsetat de restricţiile legale care reglementează secretul profesional.

Înregistrarea audio reprezintă în esenţă un autodenunţ al lui Veaceslav Platon, care obligă instituţiile de drept de la Chişinău să-i recalifice faptele conform componenţei de infracţiune de atac la securitatea economică, subminarea securităţii statului şi trădare de patrie.

Expertiza înregistrării, care pare a fi operată în timpul unei întrevederi a lui Veaceslav Platon cu avocaţii săi, a confirmat că înregistrarea este autentică, fără interferenţe de montaj, iar vocea care apare în ea îi aparţine lui Veaceslav Platon. 

Fără pic de remuşcare sau regret, chiar pe un ton de mândrie în voce, Platon destăinuie avocaţilor săi faptele sale, dar şi consecinţele urmărite de acestea asupra Republicii Moldova. Acesta se pare că este foarte conştient de scopul urmărit prin atacurile coordonate de el la sistemul financiar-bancar moldovenesc, în calitate de element al Laundromatului Rusesc, descriind cu sânge rece efectele urmărite de el, prăbuşirea sistemului economic şi în ultimă instanţă "punerea ţării pe brânci".

De notat că recent şi jurnalistul de investigaţie care a deconspirat Laundromatul Rusesc în presa internaţională, Roman Anin a confirmat concluziile investigaţiei zeppelin.md, publicate în luna iunie. Jurnalistul confirmă că "Jaful Secolului" din sistemul financiar-bancar moldovenesc este un element al Laundromatului Rusesc.

"Platon spune că băncile urmau să fie închise, bancomatele - blocate. În consecinţă, asta urma să însemne falimentarea nu doar a sistemului financiar-bancar, dar şi paralizarea bugetară, socio-economică şi politică a întregii ţări. Achitarea pensiilor şi a altor plăţi sociale, dar şi achitarea salariilor bugetarilor urmau să fie blocate.

Conturile întreprinderilor private urmau şi ele să nu mai poată fi deservite de băncile moldoveneşti, astfel fiind stopată orice operaţiune economică, de achitare a salariilor angajaţilor din sectorul privat. Urma să fie paralizată şi orice tranzacţie economică externă, respectiv importurile de mărfuri de larg consum.

În consecinţă, devalorizare de câteva ori a valutei naţionale în doar câteva săptămâni, inflaţie simetrică, de sute de procente şi dispariţia produselor alimentare de primă necesitate de pe rafturile magazinelor, acestea ar fi fost doar câteva elemente care puteau descrie prăpastia pe malul căreia se afla Republica Moldova.

Urma să se întâmple imediat după Summitul de la Vilnus şi asocierea Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, în pragul alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014. Este limpede şi cine urma să profite de pe urma atacurilor lui Veaceslav Platon, Kremlinul, care nu şi-a ascuns nici oficial iritarea provocată de ideea asocierii Ucrainei şi Moldovei, cu tot cu Transnistria, la UE. Este şi răspunsul la întrebarea care deconspiră comanditarii atacurilor, care astfel urmăreau pedepsirea Chişinăului pentru încercarea de a se desprinde de pe orbita de influenţă a Moscovei.

În Ucraina furia Moscovei s-a lăsat în 2014 cu anexarea Crimeei şi răzoiul din Donbass. În Moldova intervenţia Rusiei a îmbrăcat forma unui război hibrid, ţinta principală a căruia era sistemul financiar-bancar. Operaţiunea pusă de Kremlin în sarcina serviciile speciale ruseşti, FSB, SVR şi GRU, a fost bine pregătită şi organizată, rolul de coordonator fiind pus pe seama agentului Veaceslav Platon, racolat de KGB încă pe timpul URSS, în anul 1991.

Având încă din 1994 controlul asupra MoldIndConBank, cu banii spălaţi din Rusia prin Laundromatul Rusesc, Platon a acaparat începând cu anul 2010 rând pe rând, UniversalBank, MoldovaAgroindBank, VictoriaBank şi pachetul de 1/3 din acţiunile Băncii de Economii, banca aflată sub controlul statului, instalând în fiecare din aceste instituţii financiare maşini de spălat bani murdari din Rusia, prin centrifugile cărora au fost scoase şi sute de milioane de dolari din sistemul bancar moldovenesc.

Paralel, prin ASITO şi Victoria Asigurări, Veaceslav Platon a pus mâna şi pe 90% din piaţa de asigurări din Republica Moldova.

În 2013 Veaceslav Platon îl include în operaţiune sub controlul FSB şi pe un alt pion al servciilor speciale ruseşti, infiltrat în anturajul premierului Vlad Filat, Ilan Shor. Acesta din urmă preia ultimele bănci moldoveneşti cu pondere rămase încă neatinse, Banca Socială şi UniBank şi după ce primeşte acţiunile lui Platon de la Banca de Economii preia controlul şi asupra BEM, care ajunge din subordinea guvernului de la Chişinău sub controlul VneshEkonomBank de la Moscova.

Astfel, din august 2013 serviciile speciale ruseşti deţineau sub control peste 90% din sistemul bancar al Republicii Moldova. Totul era gata pentru detonarea sistemului financiar-bancar moldovenesc şi destabilizarea ţării, operaţiune descrisă de Veaceslav Platon în înregistrare.

Detonarea sistemului financiar-bancar şi respectiv destabilizarea socio-economică urmau să fie capitalizate politic de partidele pro-ruse de la Chişinău, aflate şi ele sub controlul Kremlinului şi al serviciilor speciale ruseşti. Serviciile ruseşti aveau pregătite în acest sens două scenarii, planul A şi planul B.

Conform primului, tehnologii, PR-iştii de la Moscova şi propagandiştii pro-ruşi de la Chişinău urmau să pună dezastrul socio-economic pe seama politicienilor pro-Occidentali, identificând imaginea integrării europene cu dezastrul în care urma să se pomenească ţara, exploatând astfel votul de protest la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 şi redirecţionând simpatiile electoratului spre politicienii şi partidele pro-ruse.

Beneficiind de o finanţare generoasă din partea grupării Krapivin din RJD (Căile Ferate Ruse), coordonate de generalul KGB Vladimir Yakunin, principalul beneficiar al banilor spălaţi de Platon în Laundromatul Rusesc, partidul filorus al lui Renato Usatîi, controlat de FSB, aflat în creştere spectaculoasă de raiting pe seama acţiunilor populiste de PR care contrastau cu dezastrul din ţară, în rezultatul alegerilor urma să devină nucleul unei noi majorităţi parlamentare.

La nucleul lui Usatîi urmau să adere Partidul Socialiştilor lui Igor Dodon, controlat şi el de Kremlin şi finanţat generos de Ilan Shor, dar şi deputaţii comunişti din segmentul dur din PCRM-ul lui Vladimir Voronin, formând astfel o alianţă de guvernare pro-rusă cu o majoritate confortabilă în parlament.

Noua alianţă urma să denunţe acordul de asociere al Republicii Moldova cu UE şi să reorienteze Chişinăul spre Uniunea Vamală Rusia – Belarus, astfel Moldova revenind pe orbita de influenţă a Moscovei.

Scoaterea din cursa electorală a partidului lui Renato Usatîi a compromis însă total primul scenariu pus la cale la Moscova, astfel încât serviciile speciale ruseşti au pus în aplicare următoul plan, care de fapt reprezenta reeditarea scenariului pus în aplicare la 7 aprilie 2009 prin deturnarea protestelor paşnice anticomuniste, transformate în dezordini stradale.

După detonarea sistemului financiar-bancar moldovenesc, pensionarii şi bugetarii rămaşi fără pensii, plăţi sociale şi salarii, studenţii rămaşi fără burse, alături de celelalte pături sociale pauperizate, urmau conform estimărilor strategilor ruşi să iasă în stradă, protestul social general urmând a fi exploatat după alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 şi redirecţionat împotriva alianţei pentru integrare europeană în varianta AIE 3.

Detonarea însă n-a reuşit, după cum o confirmă în înregistrare chiar Platon, care zice că n-a fost lăsat să-şi ducă la bun sfârşit planul. Chiar înainte de alegerile din 30 noiembrie 2014, Banca de Economii a revenit sub controlul statului prin decizia Curţii Supreme de Justiţie, iar BNM a instituit administrare specială la BEM, UniBank şi Banca Socială, preluând gestiunea băncilor deturnate de Ilan Shor.

Prins în capcană, Shor trădează serviciile speciale ruseşti şi toarnă întreaga schemă serviciilor de la Chişinău. Drept răspuns, în ianuarie 2015 Renato Usatîi anunţă că Ilan Shor a primit interdicţie de intrare pe teritoriul Federaţiei Ruse, fapt confirmat ulterior şi oficial de autorităţile de la Moscova.

Ulterior, în iunie 2015 Veaceslav Platon primeşte lovitura de graţie, care dă peste cap definitiv operaţiunea serviciilor speciale ruseşti, BNM introduce administrare specială şi la VictoriaBank, care fusese preluată de la Platon de Serguey Lobanov, ginerele generalului KGB Andrei Belianinov, dar şi la MoldIndConBank şi Moldova AgroIndBank, controlate de Platon. Astfel, Rusia pierde total controlul asupra sistemului financiar-bancar moldovenesc.

Eşuarea operaţiunii lui Platon se lasă cu un imens scandal la Moscova şi cu reglări de conturi între grupările din FSB care au participat la operaţiunea din Moldova. În august 2015 demisionează din funcţia de şef al Căilor Ferate Ruse (RJD) generalul Vladimir Yakunin, iar la nici un an, în iunie 2016 demisionează şeful direcţiei K a Serviciului Securitate Economică al FSB, generalul Viktor Voronin.

La nici o lună, în iulie 2016 FSB operează percheziții în birourile și la domiciliile generalului Andrei Belianinov și ale ginerelui acestuia Serguey Lobanov, în cadrul cărora găsesc saci și cutii pline cu bani. În consecință, Belianinov pleacă din funcția de șef al Serviciului Vamal Federal al Rusiei.

Totodată, intentarea în februarie 2014 de către Procuratura Generală de la Chişinău a dosarului penal pe faptul Laundromatului Rusesc şi respectiv eşecul operaţiunii lui Platon a dus la răcirea fără precedent a relaţiilor dintre Chişinău şi Moscova, care a degenerat într-un război diplomatic, învinuiri de spionaj, expulzări şi statute de persona non-grata pentru diplomaţii ruşi şi chiar vicepremierul rus Dmitri Rogozin.

Rusia n-a renunţat la planul B, chiar dacă pentru moment scenariul Kremlinului fusese zădărnicit. Protestele din 2015-2016 de la Chişinău, finanţate de Veaceslav Platon, au culminat la 20 ianuarie 2016 cu o nouă tentativă de asalt a clădirii Parlamentului, după precedentul 7 aprilie 2009, de această dată însă tentativa eşuând.

Totuşi, revendicarea protestelor dirijate şi finanţate de serviciile speciale ruseşti, pentru alegeri directe a preşedintelui de către popor, culminează la 13 noiembrie 2016 cu victoria la alegerile prezidenţiale a pro-rusului Igor Dodon, simpatizat de Kremlin. Se întâmpla pe fundalul efectelor atacului la sistemul financiar-bancar din perioada 2010-2014, care deşi nu s-a reuşit să fie pus la pământ, s-a lăsat cu efecte grave în perioada 2015-2016, din cauza pierderilor valutare din rezerva BNM, alocate pentru salvarea depozitelor cetăţenilor şi amortizarea impactului social nefast.

Chiar dacă agentul Veaceslav Platon n-a reuşit să ducă la bun sfârşit planul de a pune pe brânci Republica Moldova, fiind reţinut la 25 iulie 2016 la Kiev de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), FSB, SVR şi GRU n-au renunţat.

Zecile de miliarde de dolari spălate de Platon în beneficiul curatorilor şi stăpânilor săi de la Moscova prin Laundromatul Rusesc, inclusiv sutele de milioane de dolari scoase prin Spălătoria Rusească din sistemul financiar-bancar moldovenesc stau bine merci în conturile off-shore-urilor din 732 de bănci, din 96 de ţări din întreaga lume.

Periodic, acestea sunt distribuite celor mai tari case de avocatură, companiilor de consultanţă şi lobby, ONG-urilor, activiştilor civici şi propagandiştilor din mass-media, dar şi politicienilor şi partidelor politice de la Chişinău", scriu jurnaliştii de la zeppelin.md.