Grecia a ieşit oficial din programul de asistenţă financiară. E pe picioarele sale, însă are încă nevoie de cârje pentru a merge. Austeritatea nu s-a terminat, iar ţara are în continuare nevoie de reforme.

Cei opt ani în care economia statului elen a fost dependentă de asistenţa financiară internaţională au luat sfârşit. Grecia a ieşit din al treilea program de asistenţă, poate ieşi de capul său pe pieţele de capital. A fost dependentă de perfuzii financiare mai bine de opt ani, din mai 2010. Urmează acum o perioadă în care Grecia va trebui să demonstreze că se poate susţine singură, însă atât analiştii, cât şi populaţia sunt sceptici. Chiar dacă în teorie ţara stă pe propriile picioare, mai e nevoie de austeritate şi de reforme.

"Acum Grecia poate sta pe propriile picioare și va fi o țară din zona euro ca și restul", a anunțat comisarul european Pierre Moscovici.

Grecia a reuşit să supravieţuiască graţie unor programe de asistenţă financiară în valoare totală de aproape 290 de miliarde de euro prin trei programe. I s-au solicitat reforme structurale, inclusiv unele nepopulare, cum ar fi regândirea sistemului de asistenţă socială, incapabil de susţinut. Criza întinsă pe opt ani a șters un sfert din PIB-ul elen. A făcut privatizări şi a fost nevoită să ia măsuri drastice cu implicaţii majore pentru populaţie.

"Şi-a pierdut atât de mult capacitatea de a se dezvolta, atât de mulți oameni au părăsit Grecia, în special tinerii. Din păcate încă există multă austeritate care va continua să afecteze populația", spune Vicky Pryce, analist economic.

Atena are acum o rezervă bugetară de 24 de miliarde de euro, o sumă care i-ar asigura o plasă de siguranţă la nevoie. Va fi o naţiune care se va putea finanţa pe piaţa liberă. Totuşi, unii analiști susțin că acesta este mai mult un moment simbolic și că există încă multe de făcut pentru a îmbunătăți economia elenă.

"Principalele riscuri sunt că Grecia nu va crește suficient de repede și nu se va reforma într-adevăr suficient de repede astfel încât să ajungă într-o poziţie în care poți să te uiți pe termen lung și să spui, da, datoria este acum ferm încorporată în economie", subliniază Vicky Pryce.

Ce exportă cel mai mult Grecia. Nu e nici feta, nici ulei de măsline

Totuşi, după opt ani de turbulențe economice, Grecia este foarte aproape, în cele din urmă, să își revendice independența financiară.
În mod tradiţional, sectorul serviciilor este cel mai puternic contribuabil la PIB-ul Greciei, urmat de industrie şi agricultură. Există un potenţial de creştere prin exporturi, o sursă promițătoare de venituri, în ciuda anilor grei. Exporturile au crescut cu 35% din 2010 până anul trecut. Însă şi aici există unele riscuri, iar unul dintre ele este legat de lipsa diversităţii. Se evidenţiază un singur sector şi nu este vorba de ulei de măsline sau brânză feta, ci petrol şi alti combustibili minerali care reprezintă o treime din totalul exporturilor greceşti.Analiştii sunt însă de părere că este periculos ca ţara să se bazeze pe acest sector din moment ce preţul petrolului fluctuează. Dacă prețurile petrolului cresc semnificativ, atunci costul producției interne în Grecia este afectat. În plus, statul elen nu are companii capabile să stimuleze exporturile, ceea ce poate împiedica Grecia să concureze pe pieţele internaţionale.

Deşi Grecia are capacitatea de a fi un exportator solid, slăbiciunile precum creșterea costurilor cu forța de muncă, exporturile care nu sunt încă diversificate, lipsa întreprinderilor mari și absența unei strategii naționale de export fac ca viitoarea recuperare a Greciei să fie una fragilă.