Limba română a revenit la ea acasă acum 29 de ani. La sfârşitul lunii august 1989, peste 70 de mii de participanţi la Marea Adunare Naţională s-au pronunţat pentru decretarea limbii române ca limbă de stat. La scurt timp, Sovietul Suprem al RSSM a adoptat legislaţia lingvistică.

Limba "moldovenească", scrisă cu grafie latină, a fost declarată limbă oficială a Moldovei. Chiar din 1 septembrie 1989, obiectul de studiu în şcoli s-a numit Limba şi literatura română, potrivit deciziei ministrului Învăţământului de atunci, Nicolae Mătcaş. Parlamentul agrarian, ajuns la putere în 1994, a adoptat Constituţia Moldovei, iar în articolul 13 era indicat că "limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească şi funcţionează în baza grafiei latine".

Ulterior, oamenii de ştiinţă au încercat să argumenteze necesitatea modificării acestui articol, dar fără succes. Împotriva limbii române s-au pronunţat şi comuniştii, care au venit la putere în 2001. Iniţiativele acestora de a modifica denumirea obiectului Limba română în limba moldovenească au fost criticate dur. Mii de oameni au ieşit la proteste în anii 2002, 2004 şi 2008.

În 2013, Curtea Constituţională a luat o decizie fără precedent. Magistraţii au stabilit că Declaraţia de Independenţă, unde este menţionată limba română, prevalează în raport cu textul Constituţiei. De cinci ani, Ziua Limbii Române este marcată în 31 august şi în România.