Interviu cu preşedintele FMF. Pavel Cebanu, despre obiectivele naţionalei în Liga Naţiunilor şi de ce sportul este în declin în Moldova
Şase zile ne despart de debutul echipei naţionale de fotbal a Moldovei în noua competiţie, Liga Naţiunilor. Ţara noastră va susţine șase partide în acest turneu preliminar cu Luxemburgul, Belarusul şi San Marino. Meciurile de pe teren propriu vor fi difuzate în direct de PRIME TV, iar cele din deplasare de CANAL 3.
Pe 8 septembrie tricolorii vor juca în deplasare cu Luxemburg, iar reporterul Prime TV Mihai Sîtnic a aflat de la preşedintele Federaţiei Moldoveneşti de Fotbal ce obiective are naţionala în Liga Naţiunilor, dar şi de ce în ultima perioadă sportul rege este în declin în ţara noastră.
Mihai Sîtnic: Domnule preşedinte spuneţimi vă rog ce înseamnă pentru dvs. această competiţie - Liga Naţiunilor? Mai întâi de toate pentru dvs. ca preşedinte de federaţie.
Pavel Cebanu: O nouă cupă. O nouă ediţie a unui turneu este întotdeauna ceva interesant pentru noi. Pentru ţările noastre mici este ceva deosebit pentru că ne dă încă o şansă în plus ca să nimerim în faza finală a campionatului Europei. Toţi băieţii înţeleg şi toţi oamenii din fotbal şi spectatorii aşteaptă acest turneu. Noi cu toţii ne aşteptăm la un rezultat pozitiv în acest turneu.
Mihai Sîtnic: Care este obiectivul selecţionatei?
Pavel Cebanu: Alt obiectiv nu poate să fie că grupa nu este atât de puternică. Nu avem capi de serii ca în preliminarii. Nu am căzut într-o grupă cu Olanda, Italia sau Germania. Toate echipele în afară de San Marino sunt egale în grupa noastră. Suntem egalii Belarusului şi Luxemburgului, de aceea trebuie de pus osul la bătaie şi de jucat în fiecare meci la victorie. Noi trebuie să punem obiectiv să câştigăm grupa şi după vom vedea cu ce adversar vom juca, dar eu cred că tot va fi unul de nivelul nostru. Apoi vom fixa alt obiectiv: să ne calificăm mai departe.
Mihai Sîtnic: Atunci când a fost instalat în funcţia de selecţioner domnul Alexandru Spiridon a declarat că vrea să joace un fotbal gustos. Dvs. ce aţi vrea să jucăm un fotbal plăcut ochiului, dar să nu fie rezultate sau mai bine tragem de noi şi luptăm pentru fiecare punct, deoarece nu vor fi şase meciuri simple. Vor fi ca şase finale.
Pavel Cebanu: Cum mi-aţi pus întrebarea aşa şi voi răspunde. Eu vreau ca noi să câştigăm şi ca să avem meciuri gustoase şi frumoase. Fiecare aşa vrea. Dacă noi din aceste şase meciuri, patru le vom juca bine şi vom câştiga, iar două vom juca mai prost şi vom obţine puncte, tot va fi bine pentru noi. Acum noi urmărim ce face Spiridon. Acum experimente nu mai pot fi. Din acest motiv primul meci din data de 8 va demonstra: cât de bine ne-am pregătit tot anul, cum băieţii abordă.
Totuşi vreau să menţionez că dacă acum 10 ani cu Luxemburgul şi toţi ne considerau favoriţi acum nu este aşa. Acum timpurile s-au schimbat. Să ai clasă, să te plimbi în timpul unui meci şi să câştigi, aşa ceva nu mai există. Acum toţi s-au învăţat să joace. Cu clasă joacă vreo 2 echipe din lume. Restul trebuie să pună osul la bătaie. Băieţii trebuie să înţeleagă că intră pe teren şi joacă pentru ţara noastră, pentru tata, pentru mama. Să se gândească un pic şi la antrenorii ceia care au stat iarna în frig şi i-au antrenat să ajungă fotbalişti mari. Doar aşa se poate de luat puncte şi de obţinut victorii.
Mihai Sîtnic: Deci există o presiune foarte mare nu doar pe antrenorul principal, dar şi pe jucători, deoarece am căzut în topul FIFA foarte mult.
Pavel Cebanu: Noi vorbim cu jucătorii noştri. Ei dau interviuri peste tot că vrem să ajungem mai sus. Ei trebuie să înţeleagă că şi atunci când eu eram jucător, chiar dacă acum este considerată cea mai bună echipă Sheriff asta nu înseamnă că obiectivul meu este să ajung doar la Sheriff. Eu nu vorbesc de Real sau Barcelona. Ei trebuie să se mai gândească la Steaua Bucureşti sau în Rusia la ŢSKA. Să ajungem la echipe în Italia să jucăm.
Eu nu vreau să dau nume, dar dacă ei, iniţial, la un club au arătat că pot juca bine şi au ajuns la Sheriff, i-a luat pentru nişte calităţi, acum ei de loc nu seamănă cu acei jucători înainte de a fi transferaţi. Ei ajuns acolo şi gata cred că de acum şi-au îndeplinit visul şi mai departe nu trebuie să crească. Asta nu trebuie să fie aşa. Eu în tot timpul le spun că trebuie să aibă obiectivul lor. Să fie lideri în echipele lor să nu vină nişte brazilieni şi să-i conducă în echipele lor.
Şi eu când jucam la echipă venea stranieri, dar noi nu permiteam să fim conduşi de ei. Eram Tegleaţov, Maţiura, Ciobanu. Noi suntem de pe loc. Noi nu permiteam să fie altcineva lider, să ne conducă cineva. Eu nu pot să-mi închipui aşa ceva. Dar ei stau la o parte. Tot se gândesc că o să vină alţii, o să bată goluri, iar ei o să fie alături. Aşa nu se poate. Trebuie să fii lider. Atât cât îţi este dat, 8 sau 10 ani, dar joacă fotbal mare.
Mihai Sîtnic: De ce se întâmplă asta?
Pavel Cebanu: Pentru că nu au obiective. Mulţi jucători nu au obiective. Eu mă supăr pe Dedov şi pe mai mulţi. La început a dat două goluri în Azerbaidjan, acum practic nu joacă de loc. El undeva şi-a îndeplinit obiectivul că şi-a făcut contract. Primeşte oleacă de parale şi de acum nu trebuie să mai crească. Eu ştiu potenţialul şi din acest motiv mă doare. Eu mă uit la Suvorov. Ce jucător putea să fie. Avea totul de la Dumnezeu.
Ei caută tot timpul să treacă la echipe mai slabe, acolo unde nu sunt cerinţe. Şi noi în tot timpul moldovenii căutăm să dăm vina pe antrenori, de arbitri nici nu mai vorbesc sau federaţie. Dar mai depinde individual şi de om. Vedeţi Ioniţă, el joacă. Nu este ajutat de nimeni. Rău, bine, el aleargă şi se străduie, măcar că nu are unele calităţile acestea care am vorbit de Suvorov. Numai prin muncă. Trebuie de pus osul la bătaie.
Mihai Sîtnic: Cine din echipa naţională ar trebui să-şi asume rolul de lider şi atunci în momentele dificile ar trebui să tragă echipa din urma lui. Noi de mult nu am avut un lider care să se vadă că el îi îminge pe băieţi de la spate. Cine ar trebui să fie acel lider?
Pavel Cebanu: Ultimul astfel de lider, eu l-am văzut ca Spiridon ca jucător. El poate că nu a înscris atât de mulţi jucători, dar a fost ca Vaja Tarhnişvili la Sheriff. El nu trebuie să demonstreze prin joc că este lider. El trebuie să dirijeze jocul din teren. Să fie ajutorul antrenorului pe teren. Aşa cum era la noi înainte. La noi înainte antrenorul nici nu intra în vestiar pentru că zburau obiecte pe acolo. Noi singuri vorbeam şi ne certam de ce nu puneam osul la bătaie. Aşa ceva eu nu văd acum.
Acum ei s-au spălat şi au fugit pe la cluburi, dar antrenorul, preşedintele, dvs. 20 de camere, 20 de microfoane, noi trebuie să răspundem la toţi. Ar fi fost bine să răspundă şi ei după meci nu doar înainte de meci. Eu înainte când jucam un meci prost, aşteptam cu sufletul la gură ziarul de seară. Şi când vedeam că nu am fost criticat de jurnalişti, doar atunci răsuflam uşurat. Acum nu este aşa. Fotbaliştii nu-şi asumă responsabilităţi. Noi trebuie să le mulţumim că ei încă vin la naţională. Ok, dacă vii atunci eşti obligat să joci.
Noi nu avem voie să pierdem. Nu contează cu cine suntem în grupă. Nici nu se pune întrebarea. Cât de puternică nu ar fi. Eu joc acasă. Am răsuflecat mânecile şi gata este victoria noastră. Doar dacă adversarul nu va avea zece capete şi doar dacă nu se va întâmpla vreo catastrofă ar putea să se întâmple altceva. Poate să se mai întâmple să prindem o zi proastă. Indiferent ce efort nu ar depune băieţii, să nu le iasă jocul. Atunci da, nu ai ce le reproşa, dar ei nu trebuie să se gândească la altceva, la echipa de club sau alte meciuri. Aşa ceva nu trebuie să fie.