Administraţia preşedintelui american Donald Trump a instituit deja o primă serie de sancţiuni în luna august, după ce a ajuns la concluzia că autorităţile ruse se află în spatele otrăvirii din primăvară a fostului agent dublu rus Serghei Skripal şi a fiicei sale Iulia. Aceste măsuri, intrate în vigoare în luna august, vizează exportul anumitor produse tehnologice, cum ar fi aparate sau echipament electronice şi vânzările de arme ruse.

Pe baza unei legi din 1991 cu privire la armele chimice, Washingtonul a dat un termen de 90 de zile Rusiei, până la sfârşitul lunii noiembrie, să declare că nu mai utilizează arme chimice sau biologice, să se angajeze să nu mai facă acest lucru în viitor şi să permită inspecţii pentru a asigura eliminarea acestora. În caz contrar, noi sancţiuni "draconice" vor fi decretate, a avertizat în august administraţia SUA.

Întrebată dacă SUA vor impune sancţiuni şi mai dure dacă Rusia continuă să nu facă nimic, ea a răspuns: "Ne pregătim pentru termenul limită din noiembrie, absolut, suntem gata să impunem o a doua serie de sancţiuni foarte dure."

Dacă Moscova nu respectă condiţiile SUA, "a doua serie de sancţiuni va fi impusă prin lege, o vom pune în aplicare", a insistat Manisha Singh. Măsurile "vor include sancţiuni bancare, interdicţia de a procura articole destinate apărării şi orice formă de ajutor extern, există o listă lungă de lucruri", a adăugat ea.

În august, un responsabil american a evocat posibilitatea de a interzice companiilor aeriene ruse să opereze pe aeroporturile americane sau chiar suspendarea relaţiilor diplomatice între cele două ţări. Anunţul primei serii de sancţiuni, deşi cu caracter limitar, a fost suficient pentru ca pieţele financiare ruse şi rubla să se prăbuşească.