Prim-ministrul Pavel Filip se află în acesre zile în SUA și participă la Adunare Generală a ONU de la New York. Mai jos puteți vedea discursul Premierului Pavel Filip, rostit în cadrul sesiunii a 73-a a Adunării Generale a ONU.

Domnule Secretar General,

Excelenţele Voastre,

Doamnelor şi domnilor,

Aș dori să încep prin a adresa felicitări doamnei Maria Fernanda Espinosa cu prilejul alegerii sale în funcția de Preşedinte al sesiunii a 73-a a Adunării Generale şi a-i ura mult succes în îndeplinirea importantului său mandat.

Totodată, doresc să mulțumesc domnului Miroslav Lajčák pentru activitatea prodigioasă pe care a desfășurat-o în calitate de Președinte al sesiunii precedente și să-i urez succese în realizarea aspirațiilor sale.

Folosesc acest prilej pentru a aduce un profund omagiu fostului Secretar General al ONU, Kofi Annan, lider veritabil şi promotor al valorilor ONU, care va rămâne în memoria Organizației ca unul dintre cei mai dedicați susținători ai umanismului și păcii mondiale. 

Doamnă Președinte,

De mai bine de 70 de ani, Organizaţia Naţiunilor Unite este centrul diplomației multilaterale și joacă un rol primordial în gestionarea proceselor globale, fie că este vorba de pacea și securitatea internațională, promovarea drepturilor omului sau dezvoltarea globală.

În timp ce mediul internațional se află în continuă evoluție și schimbare, parcurgem o perioadă critică ce reclamă imperios transformarea fundamentală a ONU pentru a o face aptă să facă față provocărilor moderne. Salutăm, pe această cale, inițiativele Secretarului General al ONU, Antonio Gutteres, lansate odată cu asumarea mandatului său.

Susținem, în particular, reformele orientate spre ameliorarea performanței Secretariatului ONU pe palierul păcii și securității internaționale, care pun în prim plan obiectivul prevenirii conflictelor. Sprijinim în totalitate preconizata reformă managerială, care prevede optimizarea funcțiilor și responsabilizarea tuturor structurilor Secretariatului ONU în realizarea sarcinilor de mandat.

Considerăm ca fiind deosebit de importantă decizia de repoziționare a sistemului de dezvoltare al ONU, astfel încât acesta să poată contribui efectiv la realizarea Obiectivelor Dezvoltării Durabile, agreate acum trei ani.

Fără îndoială, aceste reforme sunt foarte complexe și aduc schimbări sistemice în întreaga organizație. Pentru a asigura că reformele inițiate vor produce, pe termen mediu și lung, rezultatele așteptate, va fi nevoie de un dialog continuu, transparent și constructiv între structurile administrative ale sistemului ONU și statele membre.

Doamnă Președinte,

Realizarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă va fi principalul punct de referință pentru activitatea organizației în următorii ani. Reformarea sistemului de dezvoltare al ONU intervine în momentul în care implementarea acestei Agende trebuie accelerată la toate nivelurile, prin efortul comun al sistemului ONU și al statelor membre.

Salutăm noua viziune de reformă potrivit căreia sectorul privat urmează a fi antrenat mai activ, la nivel global, regional și național, în realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă. Acest parteneriat poate da un nou imbold progresului și inovației, dar și mobilizării resurselor financiare pentru a compensa deficiențele de fonduri cu care se confruntă actualmente organizația.

Ținând seama de Agenda pentru Dezvoltare Durabilă, în rezultatul unui proces participativ și inclusiv, Guvernul Republicii Moldova a elaborat o viziune asupra noii strategii de dezvoltare ”Moldova 2030”, aliniată în totalitate la angajamentelor sale internaționale, inclusiv Acordul de Asociere RM-UE.

Noua strategie de dezvoltare evidențiază ca priorități principale bunăstarea, drepturile omului, protecția mediului și dezvoltarea unei societăți incluzive. Pentru a materializa aceste priorități, au fost inițiate și sunt în curs de realizare o serie de proiecte.

Între altele, implementăm în toată țara un ambițios proiect național de reabilitare a infrastructurii drumurilor menit să amelioreze conectivitatea și mobilitatea oamenilor, bunurilor și serviciilor.

Introducem tot mai profund inovațiile și tehnologia în sfera serviciilor publice pentru a îmbunătății accesibilitatea, calitatea și transparența acestora.

Am reușit să facem un pas important spre integrarea Republicii Moldova în piața energetică europeană prin semnarea unui acord cu Banca Europeană pentru Reconstrucții și Dezvoltare care să permită finanțarea celui mai important proiect energetic din Republica Moldova de la independență încoace. Independența energetică este vitală pentru dezvoltarea durabilă și stabilitatea socială a țării.

Conlucrăm activ cu partenerii internaționali, cu agențiile și programele ONU în domeniul mediului înconjurător pentru a dezvolta susținut sfera energiei regenerabile și reducerii emisiilor de gaze, conform angajamentelor internaționale asumate.

Având în vedere complexitatea Agendei 2030, urmărim și alte inițiative care se încadrează în viziunea noastră de dezvoltare durabilă pe care le realizăm în cheia noii abordări integrate, în conlucrare cu ONU și cu partenerii noștri.

Doamnă Președinte,

Spre deosebire de sfera dezvoltării, unde ONU a reușit să stabilească o viziune de reformă a sistemului, validată prin rezoluția Adunării Generale din mai 2018, în sfera securității, unde considerentele de ordin politic sunt mai pronunțate, mai există multe deficiențe. Eficacitatea și relevanța organizației în acest domeniu nu poate fi asigurată doar prin reconfigurarea internă a Secretariatului ONU.

Trenarea reformei Consiliului de Securitate în ultimii 25 de ani nu contribuie la respectarea Cartei ONU, dreptului internațional și la menținerea păcii și securității internaționale, care sunt prerogativele de bază ale ONU.  

Urmărim cu multă îngrijorare derularea conflictelor violente în diferite părți ale lumii cu consecințe grave pentru populația civilă. Inabilitatea Consiliului de Securitate de a întreprinde masuri efective în aceste situații ridică întrebări legitime cu privire la relevanța acestui organ decizional pentru securitatea internațională. Din această perspectivă, reformarea acestui organ principal al ONU reprezintă cheia restabilirii relevanței și autorității sale, iar prin extindere, a întregii organizații, în chestiunile ce țin de menținerea păcii și securității internaționale.

Republica Moldova susține viziunea unui Consiliu eficace, reprezentativ, democratic și incluziv, în măsură să răspundă problemelor complexe de securitate internațională. După cum am declarat și în alte rânduri, noi pledăm pentru alocarea unui loc adițional de membru ne-permanent Grupului de state est-europene. Sperăm că Adunarea Generală va ajunge la un acord pe marginea elementelor care nu întrunesc încă consensul general.

Distinși delegați,

Carta ONU obligă organizația noastră să-și asume un rol pro-activ în menținerea păcii și securității internaționale pentru asigurarea suveranității și integrității teritoriale a statelor membre.

Prin includerea în agendă a unor chestiuni care reies din provocările la adresa suveranității, integrității teritoriale și securității naționale, statele membre nu urmăresc politizarea sau tensionarea activității Adunării Generale.

Este firesc pentru statele direct afectate să recurgă la asistența ONU în scopul încurajării și promovării unor soluții bazate pe respectarea strictă a dreptului internațional și a Cartei ONU. 

Exact acum un an, de la această înaltă tribună, în cadrul sesiunii trecute, am reiterat apelurile țării noastre către ONU de a-și focaliza atenția pe un caz de violare flagrantă a dreptului  internațional și a Cartei ONU, precum este staționarea continuă a forțelor militare și armamentelor străine pe teritoriul Republicii Moldova,fără consimțământul său și împotriva voinței saleexprese.  

Am apelat, de asemenea, la statele membre să susțină înscrierea pe agenda Adunării Generale a unui punct dedicat acestei probleme presante de ordin politic, juridic și de securitate cu care se confruntă Republica Moldova.

Sunt satisfăcut să constat că Adunarea Generală a adoptat o rezoluție prin intermediul căreia a declarat, fără ocolișuri, incompatibilitatea cu normele de drept internațional și cu Carta ONU a condiționalității politice care stă la baza refuzului continuu al Federației Ruse de a-și retrage forțele militare și armamentele de pe teritoriul Republicii Moldova. 

Prin adoptarea, la data de 22 iunie 2018, a rezoluției A/72/282, Adunarea Generală a mai declarat, fără echivocuri, că neconformarea Federației Ruse cu normele dreptului internațional și cu Carta ONU a condus la violarea fățișă a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova și, în consecință, ea trebuie să-și retragă necondiționat, complet și fără întârziere armamentele și forțele sale militare.

Rezoluția reprezintă un prim și important document de referință al ONU menit să consolideze sprijinul organizației pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova. În acest context, doresc să exprim gratitudinea noastră profundă tuturor statelor membre care au co-autorat rezoluția sau au susținut adoptarea ei.

Săptămâna trecută, Comitetul General  și, respectiv,  Adunarea Generală a ONU au adoptat, prin consens, decizii privind înscrierea în agenda sesiunii a 73-a a unui punct nou, intitulat “Retragerea completă a forțelor militare străine pe teritoriul Republicii Moldova”. 

Guvernul Republicii Moldova salută această importantă decizie a ONU, care intervine într-o perioadă  caracterizată prin înrăutățirea securității interne și sub-regionale ca urmare a multiplicării acțiunilor destabilizatoare a forțelor militare străine și a structurilor paramilitare neconstituționale în partea de est al țării. 

Creșterea anvergurii și sporirea frecvenței exercițiilor militare comune ale Grupului Operațional de Forțe Ruse, staționat ilegal pe teritoriul național, cu structurile paramilitare neconstituționale  reprezintă o violare continuă a “Acordului moldo-rus de încetare a focului din 1992”, document care conține un angajament juridic expres al Federației Ruse privind asigurarea strictă a “neutralității forțelor militare ruse” pe durata procesului retragerii lor de pe teritoriul Republicii Moldova. 

Urmărind să amelioreze capacitatea militară ofensivă a structurilor paramilitare neconstituționale, respectivele exerciții militare ilegale subminează, totodată, eforturile internaționale orientate spre reglementarea pașnică a conflictului transnistrean. 

Republica Moldova, susținută și de alte state membre ale OSCE, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea profundă în legătură cu aceste exerciții militare ilegale și destabilizatoare care sunt contrare obligațiilor asumate de Federația Rusă în cadrul formatului internațional de negociere “5+2”. 

Pe această cale, astăzi, încă o dată, de la această tribună, facem apel la Federația Rusă să înceteze aceste activități ilegale și provocatoare și să reînceapă, necondiționat și fără întârziere, procesul de retragere a forțelor militare și armamentelor sale, conform angajamentelor asumate la Summit-ul OSCE din Istanbul din 1999 și întru respectarea  obligațiilor care derivă din dreptul internațional și Carta ONU. 

Distinși delegați,

Retragerea completă și necondiționată  a forțelor militare străine de pe teritoriul Republicii Moldova va facilita cu certitudine procesul de reglementare a conflictului transnistrean și de reintegrare a țării. 

În pofida dificultăților care frânează procesul de reglementare, autoritățile de la Chișinău sunt determinate să identifice, în formatul de negociere „5+2”, o soluție politică pentru acest conflict prelungit, generat din exterior în partea de est a Republicii Moldova.

Pentru noi este extrem de important ca această soluție să fie ancorată în respectarea deplină a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, cu acordarea unui statut special regiunii transnistrene, așa cum se prevede în documentele relevante ale OSCE.

Doamnă Președinte,

Mă voi referi foarte scurt la obiectivul de integrare europeană care ghidează agenda de reformă asumată de Republica Moldova, în special prin punerea în aplicare a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Prin alinierea la principiile și standardele europene, prin armonizarea legislației naționale cu cea europeană, ne propunem să aducem țara mai aproape de UE și să asigurăm sustenabilitatea procesului de modernizare.

Cooperarea Republicii Moldova cu UE este una amplă. Aceasta include mai multe dimensiuni, începând cu dialogul politic constructiv și intens, crearea unei zone de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare, cooperarea intersectorială și valorificarea oportunităților de colaborare în cadrul Parteneriatului Estic.

În termeni economici, Acordul de Asociere reprezintă un pas înainte pentru economia Republicii Moldova, or Uniunea Europeană a devenit principalul nostru partener comercial. Au fost înregistrate rezultate semnificative în mai multe sectoare-cheie care contribuie la facilitarea comerțului, creșterea competitivității produselor și serviciilor, apariția noilor oportunități pentru producătorii locali.

Sunt convins că punerea în aplicare a Acordului de Asociere este cea mai bună și viabilă opțiune care ar asigura o dezvoltare prosperă și durabilă a Republicii Moldova și va garanta ireversibilitatea căii sale de integrare europeană.

Stimați delegați,

În concluzie, aș dori să reafirm angajamentul țării mele de a promova în continuare respectul pentru Carta ONU și de a contribui la atingerea obiectivelor ONU agreate la nivel internațional.

Îmi exprim, totodată, speranța că inițiativele recente orientate spre consolidarea capacitaților organizației vor contribui la o performanță crescută atât în domeniul dezvoltării, cât și cel al păcii și securității internaționale.

Rămânem, deci, încrezători în idealurile Organizației Națiunilor Unite și în capacitatea acesteia de a asigura respectul pentru dreptul internațional. 

Vă mulțumesc.", a declarat Pavel Filip.