Capitala împlineşte astăzi 582 de ani, perioadă în care a cunoscut deopotrivă realizări şi insuccese, laude şi critici. La începuturi, oraşul Chişinău era o moşie boierească pe malurile râului Bâc, care avea aproape 10 gospodării ţărăneşti, spun istoricii.

În 1641, domnitorul Vasile Lupu trece moşia în proprietatea Mănăstirii Sfânta Vineri, din Iaşi. Au urmat două secole în care numărul meşteşugarilor şi negustorilor a crescut semnificativ.

Încet-încet, Chişinăul a devenit un mic târg, a cărui dezvoltare accelerată a început din 1812, când devine capitala guberniei Basarabia. La mijlocul secolului al 19-lea, datorită arhitectului Alexandru Bernardazzi, Chişinăul capătă aspect de oraş. Apoi a urmat unirea cu Ţara România. După 1918, în Chişinău sunt deschise mai multe şcoli, tipografii, biblioteci, teatre şi încep să funcţioneze întreprinderi industriale.

Capitala se dezvoltă şi ajunge un important centru administrativ, economic şi cultural. În prezent, în oraşul Chişinău locuiesc aproape 700 de mii de oameni.