STUDIU: Depresia a progresat în Franţa în ultimii ani
foto: publika.md
Depresia a progresat în Franţa între anii 2010 şi 2017, în special în rândul femeilor, şomerilor, studenţilor, persoanelor cu venituri mici şi oamenilor cu vârste de până la 45 de ani, a dezvăluit un studiu realizat de Sante Publique France şi publicat marţi în Bulletin Epidemiologique Hebdomadaire (BEH), scrie agerpres.ro.
Pe baza unui chestionar consultat de 25.319 persoane prin telefon şi pe internet, această agenţie sanitară franceză a ajuns la concluzia că "în 2017 aproape o zecime dintre adulţii cu vârste cuprinse între 18 şi 75 de ani au declarat că au trăit un episod depresiv caracteristic, cu implicaţii consistente asupra activităţilor lor zilnice, pe parcursul ultimelor 12 luni".
Episodul depresiv caracteristic (EDC) nu este acelaşi lucru cu "deprimarea" pasageră ce poate fi resimţită de orice persoană, ci răspunde unor criterii precise, precum o perioadă de cel puţin 15 zile de tristeţe sau de pierdere a interesului, asociată cel puţin cu trei factori secundari (scădere sau creştere în greutate, dificultăţi ale somnului, gânduri morbide etc.).
În total, 9,8% dintre respondenţi au experimentat un astfel de episod în 2017. "Acest procent este cu 2 puncte mai mare în raport cu cel din 2010, după o perioadă de stabilitate între 2005 şi 2010", notează BEH.
Depresia a afectat de două ori mai multe femei (13%) decât bărbaţi (6,4%), o diferenţă ce poate fi explicată prin ecartul poziţiilor sociale în funcţie de sex sau prin faptul că bărbaţii sunt mai puţin înclinaţi să recunoască o depresie.
Persoanele cu venituri mici au fost cele mai expuse, înregistrând o creştere de 3 puncte procentuale între 2010 şi 2017. Depresia a crescut cel mai mult la adulţii de 35-44 ani (+4,4%) şi la studenţi (+4%).
"În concordanţă cu studiile internaţionale, reprezentantele sexului feminin, inactivitatea profesională, nivelul redus de venituri, rupturile conjugale şi vârsta sub pragul de 45 de ani au fost pozitiv asociate cu apariţia unui episod depresiv", notează autorii studiului.
Tulburările depresive sunt vinovate de 35%-45% din totalul cazurilor de stopare a activităţii profesionale, iar cercetarea publicată în BEH a analizat datele culese de la 14.520 de persoane active în câmpul muncii.
Aproximativ 8,2% dintre ele au cunoscut un episod depresiv, iar femeile au fost de două ori mai afectate decât bărbaţii (11,4% contra 5%). La bărbaţi, rata a variat foarte mult în funcţie de sectorul de activitate: cele mai afectate au fost turismul şi industria restaurantelor, activităţile financiare şi asigurările.
La bărbaţi, ca şi la femei, faptul de a fi fost victima unor ameninţări verbale sau fizice a crescut riscul de depresie, un alt factor de risc fiind teama de a-şi pierde locul de muncă.
Într-un alt studiu, Sante Publique France notează o creştere a utilizării serviciilor de consiliere pentru tulburări de anxietate din 2010 până în 2014: 1,3 milioane de pacienţi au fost înscrişi într-un stabiliment de psihiatrie autorizat, marcând o creştere de 3,7% la bărbaţi şi de 3,6% la femei. Internările au fost cele mai numeroase în rândul populaţiei care trăieşte în jumătatea nordică a Franţei, în regiunile Bretagne, Normandie, Hauts-de-France şi Grand Est.
Agenţia franceză notează, de asemenea, "îngrijorătoarea dezangajare a industriei farmaceutice faţă de tulburările psihice, în contextul în care 30% dintre pacienţi nu răspund la antidepresive".
Pe baza unui chestionar consultat de 25.319 persoane prin telefon şi pe internet, această agenţie sanitară franceză a ajuns la concluzia că "în 2017 aproape o zecime dintre adulţii cu vârste cuprinse între 18 şi 75 de ani au declarat că au trăit un episod depresiv caracteristic, cu implicaţii consistente asupra activităţilor lor zilnice, pe parcursul ultimelor 12 luni".
Episodul depresiv caracteristic (EDC) nu este acelaşi lucru cu "deprimarea" pasageră ce poate fi resimţită de orice persoană, ci răspunde unor criterii precise, precum o perioadă de cel puţin 15 zile de tristeţe sau de pierdere a interesului, asociată cel puţin cu trei factori secundari (scădere sau creştere în greutate, dificultăţi ale somnului, gânduri morbide etc.).
În total, 9,8% dintre respondenţi au experimentat un astfel de episod în 2017. "Acest procent este cu 2 puncte mai mare în raport cu cel din 2010, după o perioadă de stabilitate între 2005 şi 2010", notează BEH.
Depresia a afectat de două ori mai multe femei (13%) decât bărbaţi (6,4%), o diferenţă ce poate fi explicată prin ecartul poziţiilor sociale în funcţie de sex sau prin faptul că bărbaţii sunt mai puţin înclinaţi să recunoască o depresie.
Persoanele cu venituri mici au fost cele mai expuse, înregistrând o creştere de 3 puncte procentuale între 2010 şi 2017. Depresia a crescut cel mai mult la adulţii de 35-44 ani (+4,4%) şi la studenţi (+4%).
"În concordanţă cu studiile internaţionale, reprezentantele sexului feminin, inactivitatea profesională, nivelul redus de venituri, rupturile conjugale şi vârsta sub pragul de 45 de ani au fost pozitiv asociate cu apariţia unui episod depresiv", notează autorii studiului.
Tulburările depresive sunt vinovate de 35%-45% din totalul cazurilor de stopare a activităţii profesionale, iar cercetarea publicată în BEH a analizat datele culese de la 14.520 de persoane active în câmpul muncii.
Aproximativ 8,2% dintre ele au cunoscut un episod depresiv, iar femeile au fost de două ori mai afectate decât bărbaţii (11,4% contra 5%). La bărbaţi, rata a variat foarte mult în funcţie de sectorul de activitate: cele mai afectate au fost turismul şi industria restaurantelor, activităţile financiare şi asigurările.
La bărbaţi, ca şi la femei, faptul de a fi fost victima unor ameninţări verbale sau fizice a crescut riscul de depresie, un alt factor de risc fiind teama de a-şi pierde locul de muncă.
Într-un alt studiu, Sante Publique France notează o creştere a utilizării serviciilor de consiliere pentru tulburări de anxietate din 2010 până în 2014: 1,3 milioane de pacienţi au fost înscrişi într-un stabiliment de psihiatrie autorizat, marcând o creştere de 3,7% la bărbaţi şi de 3,6% la femei. Internările au fost cele mai numeroase în rândul populaţiei care trăieşte în jumătatea nordică a Franţei, în regiunile Bretagne, Normandie, Hauts-de-France şi Grand Est.
Agenţia franceză notează, de asemenea, "îngrijorătoarea dezangajare a industriei farmaceutice faţă de tulburările psihice, în contextul în care 30% dintre pacienţi nu răspund la antidepresive".