Dacă dormi în Joia Mare, vei fi leneş tot anul, dacă te scalzi până răsare soarele în Vinerea Seacă, nu se vor lipi bolile de tine, iar dacă te speli cu ou roşu vei avea un ten curat. Sunt doar câteva superstiţii legate de Paşte în care credeau strămoşii noştri.

În popor există o serie de superstiţii legate de alimentele şi obiectele sfinţite în noaptea de înviere. Se spune despre cel care mănâncă ouă sfinţite în prima zi de Paşti că va fi uşor peste an, iar albuşul de ou roşu sfintit şi uscat poate fi folosit pentru tratarea unor afecţiuni ale ochiului.

Cu slănina sfinţită se ung rănile, iar cel care mănâncă hrean sfinţit va fi iute şi sănătos tot anul.

O altă tradiţie spune că hreanul sfinţit are proprietatea de a curăţa apa.

Sarea se foloseşte la sfinţirea fântânilor, usturoiul alungă strigoii de la casă, iar cu firele de busuioc sfinţit sunt afumaţi cei cu dureri de urechi.

Se spune că de Paşte trebuie să mănânci mai întâi carne de peşte sau pasăre, ca să fii uşor ca pasărea şi vioi ca peştele.

În vechime, oamenii le atribuiau lumânarilor aprinse, crenguţelor de salcie şi fumului de tămâie sfintite la Paşti puterea de a îndepărta trăsnetul. Se spune că atunci când e furtună, pentru a feri casa de trăsnet, se aruncă în foc crenguţe de salcie de la Florii, se aprinde lumânarea de la Paşti, ori se afumă casa cu tamâie şi cu ierburi sfintite.

În popor se mai spune că aşa cum va fi vremea în ziua de Florii, va fi şi în ziua de Paşte, iar dacă în vinerea seacă va ploua, anul va fi unul roditor şi îmbelşugat.