După patru luni a fost aflată cauza incendiul de la Palatul greco-catolic din Oradea
Foto: realitateadeoradea.ro.
Cauza cea mai probabilă a incendiului la Palatul greco-catolic din Oradea, din 25 august, este de natură electrică, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, Maria Cotrău.
"În cauză s-au desfăşurat investigaţii constând în cercetarea la faţa locului, audierea reprezentanţilor persoanei vătămate, Episcopia Română Unită cu Roma Greco-Catolică Oradea, precum şi a martorilor. S-a dispus de asemenea ridicarea unor înscrisuri şi a înregistrărilor imaginilor captate de camerele de supraveghere video din zonă. S-a întocmit un raport de constatare tehnică de către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Crişana care a stabilit cauza cea mai probabilă a incendiului, aceasta fiind de natură electrică. S-a dispus efectuarea unei expertize tehnice de către un expert independent care să identifice cauza şi alte împrejurări relevante ale producerii incendiului. De asemenea se efectuează în continuare acte de cercetare penală, în mod ritmic, pentru determinarea tuturor împrejurărilor în cauză", a declarat Maria Cotrău, scrie Agerpres.ro.
Peste o sută de pompieri au acţionat în noaptea de 25 spre 26 august pentru stingerea focului în interiorul Palatului greco-catolic, fiind afectată o suprafaţă de aproximativ 1.300 de metri pătraţi, acoperişul clădirii şi etajul întâi fiind distruse. În septembrie, Primăria Oradea preluat clădirea în administrare, pentru 20 de ani, şi a demarat lucrările de reconstrucţie şi reabilitare.
Palatul episcopal este o clădire de patrimoniu orădean şi a fost ctitorit de către episcopul Demetriu Radu, cel care a prezidat împreună cu Gheorghe Pop de Băseşti Marea Adunare de la Alba Iulia, pe 1 Decembrie 1918. Palatul a fost inaugurat în 1905, într-un stil eclectic, proiectat de arhitectul fiind Rimanoczy Kalman jr.
În 1948, odată cu desfiinţarea Bisericii Greco-Catolice de către regimul comunist, clădirea a fost confiscată şi transformată în Şcoală Populară de Arte, iar apoi în Biblioteca Judeţeană. După 1990, Episcopia Greco-Catolică a revendicat palatul spre retrocedare, pe care l-au reprimit în anul 1992, dar fizic a intrat în posesia lui abia în 2005-2006, după mai multe dispute cu conducerea Bibliotecii Judeţene. Episcopia a reuşit să renoveze faţada şi acoperişul cu un milion de euro, urmând să efectueze lucrări de reabilitare în interiorul clădirii.
În prezent, se pregăteşte clădirea pentru sezonul de iarnă şi se adună fonduri, prin conturi deschise şi prin diverse acţiuni caritabile.
"În cauză s-au desfăşurat investigaţii constând în cercetarea la faţa locului, audierea reprezentanţilor persoanei vătămate, Episcopia Română Unită cu Roma Greco-Catolică Oradea, precum şi a martorilor. S-a dispus de asemenea ridicarea unor înscrisuri şi a înregistrărilor imaginilor captate de camerele de supraveghere video din zonă. S-a întocmit un raport de constatare tehnică de către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Crişana care a stabilit cauza cea mai probabilă a incendiului, aceasta fiind de natură electrică. S-a dispus efectuarea unei expertize tehnice de către un expert independent care să identifice cauza şi alte împrejurări relevante ale producerii incendiului. De asemenea se efectuează în continuare acte de cercetare penală, în mod ritmic, pentru determinarea tuturor împrejurărilor în cauză", a declarat Maria Cotrău, scrie Agerpres.ro.
Peste o sută de pompieri au acţionat în noaptea de 25 spre 26 august pentru stingerea focului în interiorul Palatului greco-catolic, fiind afectată o suprafaţă de aproximativ 1.300 de metri pătraţi, acoperişul clădirii şi etajul întâi fiind distruse. În septembrie, Primăria Oradea preluat clădirea în administrare, pentru 20 de ani, şi a demarat lucrările de reconstrucţie şi reabilitare.
Palatul episcopal este o clădire de patrimoniu orădean şi a fost ctitorit de către episcopul Demetriu Radu, cel care a prezidat împreună cu Gheorghe Pop de Băseşti Marea Adunare de la Alba Iulia, pe 1 Decembrie 1918. Palatul a fost inaugurat în 1905, într-un stil eclectic, proiectat de arhitectul fiind Rimanoczy Kalman jr.
În 1948, odată cu desfiinţarea Bisericii Greco-Catolice de către regimul comunist, clădirea a fost confiscată şi transformată în Şcoală Populară de Arte, iar apoi în Biblioteca Judeţeană. După 1990, Episcopia Greco-Catolică a revendicat palatul spre retrocedare, pe care l-au reprimit în anul 1992, dar fizic a intrat în posesia lui abia în 2005-2006, după mai multe dispute cu conducerea Bibliotecii Judeţene. Episcopia a reuşit să renoveze faţada şi acoperişul cu un milion de euro, urmând să efectueze lucrări de reabilitare în interiorul clădirii.
În prezent, se pregăteşte clădirea pentru sezonul de iarnă şi se adună fonduri, prin conturi deschise şi prin diverse acţiuni caritabile.