Noua tehnologie va avea efecte directe, indirecte (de multiplicare) şi induse (de antrenare) semnificative, estimate în ansamblul UE la 142 miliarde euro şi 2,4 milioane locuri de muncă, arată documentul, informează mediafax.

Efectele de antrenare estimate pentru patru sectoare (autovehicule, transporturi, utilităţi şi sănătate) arată beneficii de 62,5 miliarde euro/anual, la nivelul UE. 

Într-o altă abordare de analiză prospectivă, transformarea mijlocită de investiţiile în IoT şi digitalizarea industrială în România vor aduce creşteri semnificative ale cifrei de afaceri din industrii inteligente, de la 3,7 miliarde dolari în 2020 la 9 miliarde dolari în 2026.

Aportul 5G la realizarea acestor valori este estimat să ajungă la 40% în perspectiva anului 2026.

5G poate contribui substanţial la susţinerea politicilor industriale, răspunzând astfel necesităţilor reale din România, mai arată documentul. Extrapolând pentru România rezultatele unui studiu despre 5G pentru Smart Cities, într-un oraş de dimensiunile Bucureştiului s-ar putea crea aproximativ 50.000 de muncă, 10.000 în oraşe precum Cluj sau Iaşi, iar la Lugoj aproximativ 400.

Deşi multe din aşteptările iniţiale legate de 5G s-au concentrat pe utilizările de consum (internet îmbunătăţit) în tradiţia generaţiilor precedente, tot mai mulţi furnizori de tehnologie şi autorităţi publice anticipează cazuri de utilizare industrială cu impact semnificativ, susceptibile să genereze o cerere la scară industrială pentru serviciile introduse de noua generaţie tehnologică.

Dacă va fi acceptată ideea că reţelele 5G vor oferi conexiune necesară oraşelor, afacerilor şi locuinţelor viitorului, practic nu există sectoare economice sau în viaţa comunităţilor în care 5G şi IoT să nu aibă capacitatea de a furniza inovare, beneficii de productivitate sau avantaje competitive.