Meningită acționează oricum asupra persoanelor cu un sistem imunitar scăzut. Specialiștii au ajuns la concluzia că există mai multe tipuri de meningită, în funcție de ceea ce o provoacă. Astfel, există meningită virală, bacteriană, meningococica, pneumococica, stafilococica, streptococica, cu bacili gram negativi, tuberculoasă, coriomeningita limfocitara benignă, meningită urliana, meningită cu HIV și meningită fungice.

Meningita virală este cea mai răspândită. Potrivit statisticilor, aproximativ 80% dintre copii riscă să facă acest țipe de meningită. Afactiunea se ia prin mâncare, apă sau prin atingerea unor obiecte contaminate. Copiii mici sunt cei mai expuși, mai ales cei care se află în colectivitate. De asemenea, meningită bacteriană, mai rar întâlnită, este cauzată de un meningococ sau pneumococ, bacterii care se găsesc la nivelul gâtului sau nasului înfundat. Ele nu cauzează probleme mari, decât atunci când ajung în sânge, declanșând boală necruțătoare. Meningită se transmite de la om la om prin salivă sau secreții nazale. În cazul în care nu este tratată, meningită poate să provoace afecțiuni ireversibile ale creierului și poate produce decesul unei persoane în 24 de ore.

Deoarece simptomele sale sunt asemănătoare unei gripe, meningita poate evolua foarte rapid fără că pacientul să se alarmeze.

Este important totuși, că în cazul în simptomele asociate răcelii sunt însoțite și de vărsături sau dureri de cap, pacientul să se prezinte de urgență la medic. Meningita poate fi diagnosticată printr-o serie de analize, cum ar fi testele de sânge, tomografie sau RMN.

Aceste teste sunt importante pentru identificarea tipului de meningită și tratarea ei cât mai rapid.