50 de milioane de euro din Laundromatul rusesc, sechestrate de autorităţile germane
foto: publika.md
Patru clădiri din Germania şi 50 de milioane de euro au fost sechestrate de autorităţile germane. Banii ar fi fost spălaţi cu implicarea sistemului judecatoresc şi bancar din Republica Moldova, scrie ziare.com. Anunţul a fost făcut într-un comunicat de presă de Procuratura din Munchen şi Biroul Federal de Criminalistică al Germaniei.
Cazul face parte din schema de spălare a banilor numită "Laundromat" sau "spălătoria rusească". În cadrul acestei scheme, 22 de miliarde de dolari americani au fost retraşi prin intermediul băncilor din Letonia şi Moldova.
Procurorii din Munchen au anunţat că în dosar sunt implicaţi trei inculpaţi, iar cetăţenia, sexul şi vârsta suspecţilor, precum şi alte detalii ale cazului, nu sunt anunţate, deoarece ancheta este încă în desfăşurare.
Totodată, au fost sechestrate patru imobile din localităţile Schwalbach am Taunus, Nurnberg, Regensburg şi Muhldorf am Inn, care valorează 40 de milioane. În plus, a fost sechestrat un cont de la o bancă din Letonia, care avea un sold estimat la aproximativ 1,2 milioane de euro, rezultat din vânzarea unei alte proprietăţi în Chemnitz.
La aceasta se adaugă şi punerea sub sechestru a conturilor din diverse bănci din Germania, în valoare de aproximativ 6,7 milioane de euro, deţinute de două companii imobiliare tot germane.
Laundromatul rusesc a fost pus în aplicare prin intermediul unor persoane terţe şi magistraţi din Republica Moldova, care prin decizii de judecată confiscau sute de milioane de dolari ai unor companii ruseşti. Schema constă în sechestrarea conturilor deţinute de firme din Federaţia Rusă în băncile moldoveneşti şi Letonia, care mai apoi erau trecute la noii proprietari. Într-un final, sumele enorme ajungeau în mai multe ţări europene.
De menţionat că, după apariţia în presă a mai multor informaţii privind Laundromat-ul rusesc, Procuratura Anticorupţie din Republica Moldova a iniţiat investigaţii, care s-au soldat cu reţinerea în 2016 a 14 judecatori şi doi executori judecatoreşti, care semnau deciziile de judecată, iar mai apoi le puneau în aplicare.
În dosar ar fi fost implicaţi şi funcţionari din cadrul Băncii Naţionale a Moldovei.
Contactat de DW, Veaceslav Negruţă, expert Transparency International şi fost ministru al Finanţelor, a declarat că autorităţile germane au nimerit exact în ţintă, deoarece aceasta vizează persoane şi functionari, inclusiv din Moldova, care şi-au făcut prost meseria şi au intrat în cârdăşie cu beneficiarii acelor bani de provenienţa dubioasă.
"Sumele implicate la care se face referire în Germania sunt de fapt de 100 de milioane de dolari, care au fost aplicate pentru aşa-numitele taxe de umbră. Deci nu e vorba de o suma din acele 22 de miliarde spalate, ci de taxe pentru serviciile de spalare a acestor miliarde.
Cert este ca aceste investigatii vor fi urmate de alte investigatii in Germania, dar vor impune si anumite miscari aici in R. Moldova. Iar, daca vorbim de situatia de aici, pot spune ca, din pacate, investigatiile au pornit abia in 2014, desi erau semnale ca ceva se intampla prost cu sistemul judecatoresc, in primul rand, iar urmare a acestor decizii sistemul bancar se ocupa de tranzitarea acestor fonduri mari.
Pe de alta parte, acele retineri care s-au facut in 2016 nu au fost duse la un bun final. De asemenea, exista sperante ca investigatiile din afara sa impuna revenirea la normalitate in tot ce se numeste functionalitatea institutiilor statului din R. Moldova. Este un semnal foarte clar pentru noi, cei de la Chisinau, pentru ca ne da o speranta ca, daca investigatiile pe Laundromat se misca, vor porni si investigatiile pe miliardul furat din R. Moldova, care este o alta istorie trista. Poate vor exista chiar si anumite perspective de recuperare a acestor bani", a precizat expertul.
"Spalatoria rusească" este una dintre cele mai mari operaţiuni de spălare de bani din istoria Europei, iar această schema frauduloasă a fost deconspirată în 2014, ca urmare a unei investigaţii efectuate de organizaţia neguvernamentală "Organized Crime and Corruption Reporting Project" (OCCRP).
Procurorii din Munchen au anunţat că în dosar sunt implicaţi trei inculpaţi, iar cetăţenia, sexul şi vârsta suspecţilor, precum şi alte detalii ale cazului, nu sunt anunţate, deoarece ancheta este încă în desfăşurare.
Totodată, au fost sechestrate patru imobile din localităţile Schwalbach am Taunus, Nurnberg, Regensburg şi Muhldorf am Inn, care valorează 40 de milioane. În plus, a fost sechestrat un cont de la o bancă din Letonia, care avea un sold estimat la aproximativ 1,2 milioane de euro, rezultat din vânzarea unei alte proprietăţi în Chemnitz.
La aceasta se adaugă şi punerea sub sechestru a conturilor din diverse bănci din Germania, în valoare de aproximativ 6,7 milioane de euro, deţinute de două companii imobiliare tot germane.
Laundromatul rusesc a fost pus în aplicare prin intermediul unor persoane terţe şi magistraţi din Republica Moldova, care prin decizii de judecată confiscau sute de milioane de dolari ai unor companii ruseşti. Schema constă în sechestrarea conturilor deţinute de firme din Federaţia Rusă în băncile moldoveneşti şi Letonia, care mai apoi erau trecute la noii proprietari. Într-un final, sumele enorme ajungeau în mai multe ţări europene.
De menţionat că, după apariţia în presă a mai multor informaţii privind Laundromat-ul rusesc, Procuratura Anticorupţie din Republica Moldova a iniţiat investigaţii, care s-au soldat cu reţinerea în 2016 a 14 judecatori şi doi executori judecatoreşti, care semnau deciziile de judecată, iar mai apoi le puneau în aplicare.
În dosar ar fi fost implicaţi şi funcţionari din cadrul Băncii Naţionale a Moldovei.
Contactat de DW, Veaceslav Negruţă, expert Transparency International şi fost ministru al Finanţelor, a declarat că autorităţile germane au nimerit exact în ţintă, deoarece aceasta vizează persoane şi functionari, inclusiv din Moldova, care şi-au făcut prost meseria şi au intrat în cârdăşie cu beneficiarii acelor bani de provenienţa dubioasă.
"Sumele implicate la care se face referire în Germania sunt de fapt de 100 de milioane de dolari, care au fost aplicate pentru aşa-numitele taxe de umbră. Deci nu e vorba de o suma din acele 22 de miliarde spalate, ci de taxe pentru serviciile de spalare a acestor miliarde.
Cert este ca aceste investigatii vor fi urmate de alte investigatii in Germania, dar vor impune si anumite miscari aici in R. Moldova. Iar, daca vorbim de situatia de aici, pot spune ca, din pacate, investigatiile au pornit abia in 2014, desi erau semnale ca ceva se intampla prost cu sistemul judecatoresc, in primul rand, iar urmare a acestor decizii sistemul bancar se ocupa de tranzitarea acestor fonduri mari.
Pe de alta parte, acele retineri care s-au facut in 2016 nu au fost duse la un bun final. De asemenea, exista sperante ca investigatiile din afara sa impuna revenirea la normalitate in tot ce se numeste functionalitatea institutiilor statului din R. Moldova. Este un semnal foarte clar pentru noi, cei de la Chisinau, pentru ca ne da o speranta ca, daca investigatiile pe Laundromat se misca, vor porni si investigatiile pe miliardul furat din R. Moldova, care este o alta istorie trista. Poate vor exista chiar si anumite perspective de recuperare a acestor bani", a precizat expertul.
"Spalatoria rusească" este una dintre cele mai mari operaţiuni de spălare de bani din istoria Europei, iar această schema frauduloasă a fost deconspirată în 2014, ca urmare a unei investigaţii efectuate de organizaţia neguvernamentală "Organized Crime and Corruption Reporting Project" (OCCRP).