Prorusul Victor Ianukovici, cel de-al patrulea preşedinte al Ucrainei, este o figură extrem de controversată. Revoluţia Oranj l-a împiedicat iniţial să acceadă în funcţie şi o altă revoluţie - Euromaidanul, l-a demis. Totodată, Ianukovici este singurul şef de stat ucrainean ales cu mai puţin de 50 de procente din voturi.     

Totuşi,  mandatul său a fost validat, pentru că a surclasat-o cu doar 3.5 puncte procentuale pe Iulia Timoşenko.    La scurt timp de la învestirea în funcţie, o investigaţie jurnalistică a scos la iveală că Ianukovici era proprietarul unei părţi din fosta reședință de stat "Mejigorie", un complex de 129 de hectare, cu mai multe imobile, în care se aflau tablouri şi piese de mobilier foarte scumpe.

De altfel, averea sa a fost estimată la 12 miliarde de dolari.   

Deşi la începutul mandatului, Ianukovici a promis că limba ucraineană va fi singura limbă oficială, peste doi ani s-a răzgândit şi a promulgat o lege prin care limba rusă obţinea statutul de limbă regională în 13 din cele 27 de unităţi teritorial-administrative ale Ucrainei.     

Victor Ianukovici s-a remarcat prin refuzul semnării Acordului de Asociere cu UE, fapt ce a declanşat Euromaidanul, în noiembrie 2013. El a dat ordinul pentru utilizarea armelor de foc împotriva protestatarilor în februarie 2014. În consecinţă, au fost omorâţi peste o sută de oameni.   

După acel masacru, Ianukovici a fugit cu elicopterul din Ucraina. Datorită serviciilor speciale ruse el a ajuns nevătămat în Rostov pe Don, în Rusia.  Ianukovici a fost demis de Rada Supremă, iar preşedintele ei, Oleksandr Turcinov, şi-a asumat temporar atribuţiile de şef al statului.   

În luna ianuarie a acestui an, Ianukovici a fost condamnat, în lipsă, la 13 ani de închisoare pentru trădare de patrie. Hotărârea primei instanţe conţine 143 de pagini şi se referă la complicitatea lui Ianukovici în anexarea Crimeei şi ocuparea de Rusia a teritoriilor din estul Ucrainei.