DE VORBĂ DESPRE VORBE cu Vsevolod Cernei. Ce înseamnă cuvântul "gamă" (VIDEO)
Să uităm pe câteva clipe de evenimente şi să vorbim despre vorbe – despre originea şi sensul lor, despre întrebuinţarea lor corectă sau mai puţin corectă.
Bunăoară despre cuvântul ”gamă” şi folosirea lui uneori metaforică, alteori pleonastică…
Dar mai întâi, să ne amintim ce este pleonasmul – este o eroare de exprimare constând în folosirea alăturată a unor cuvinte, expresii, propoziții etc. care repetă în mod inutil aceeași idee. De exemplu, este un pleonasm expresia “Garderobă de haine” deoarece IN CARTON 3 toate sensurile cuvântului „garderobă” indică legătura ei cu îmbrăcămintea. Fie că e locul special amenajat în sălile de spectacole, în localurile publice, unde se pot lăsa în păstrare paltoanele, pălăriile etc., fie că este totalitatea costumelor păstrate în depozitul unui teatru sau în general întreaga îmbrăcăminte pe care o posedă cineva. Fie că este dulapul în care se păstrează haine, obiecte de îmbrăcăminte, lenjerie etc. Adică nu există garderobă de altceva decât de haine.
Cât priveşte cuvântul „gamă”, este şi el protagonistul unui pleonasm destul de popular în vorbirea publică şi scrierea gazetărească. Este vorba de expresia “gamă variată”. Cuvântul “gamă” este definit drept o “succesiune melodică având toate sunetele unei scări muzicale” sau o “serie de tonuri și de culori” sau, în mod generalizator, “serie, grup, succesiune de obiecte, de fenomene, de situații care alcătuiesc un tot”. La toate cele trei definiții găsim o varietate de lucruri sau de situații, ceea ce confirmă faptul că “gamă variată” este un pleonasm.
Cuvântul a ajuns pe meleagurile noastre pe la sfârșitul secolului al XVIII din limba franceză în care neologismul gamme venise la rândul său din limba italiană în care fusese introdus încă în anul 1025 de călugărul Guido din Arezzo. Guido a folosit pentru a defini în sistemul de notare a muzicii seria de note dintr-o octavă denumirea celei de-a treia litere a alfabetului grecesc.
Tot el inventat portativul și a botezat și notele muzicale - ut/devenit apoi do, re, mi, fa, sol, la - care reprezintă acrostihul unui vechi cântec religios latin consacrat lui Ioan Botezătorul, iar nota si provine de la inițialele latine ale lui Ioan Botezătorul (Sancte Iohannes).
Utqueant laxis
Resonare fibris
Mira gestorum
Famuli tuorum
Solve Polluti
Labii reatum
Sancte Iohannes
Mesajul imnului este: pentru ca robii să poată proslăvi cu gurile deschise minunile faptelor tale șterge-le vina de pe buzele păcătoase, sfinte Ioane.
Denumirea primei note, ut, se considera greu de pronunțat și la începutul secolului 17 a fost înlocuită cu do, care evocă numele lui Giovanni Battista Doni, teoretician al muzicii clasice italian care a și efectuat înlocuirea, fără falsă modestie, cu prima silabă a propriului nume.
Cu timpul cuvântul gamă și-a extins aria de utilizare asupra culorilor din pictură, produselor din vânzare, serviciilor prestate etc. Și deși, după cum am spus mai devreme, lingviștii consideră îmbinarea de cuvinte ”gamă variată” un pleonasm, e plină lumea de mesaje publicitare care o folosesc deopotrivă cu mai potrivitele gamă vastă, gamă amplă, gamă largă.
- DE VORBĂ DESPRE VORBE cu Vsevolod Cernei. Despre verbul inventat "A cadona" (VIDEO)
- DE VORBĂ DESPRE VORBE cu Vsevolod Cernei. Explicația expresiei "Ab ovo usque ad mala"
- DE VORBĂ DESPRE VORBE cu Vsevolod Cernei. Despre originea și sensul cuvântului "Bacchus"
- DE VORBĂ DESPRE VORBE cu Vsevolod Cernei. Ce înseamnă "a face rost"