Centrul spiritual al catolicilor moldoveni este Catedrala "Providenţa Divină", un monument de arhitectură de importanţă naţională. Ridicarea edificiului a început în 1840, proiectul fiind elaborat la Sankt-Petersburg. Lăcaşul a fost construit în spiritul neoclasicismului târziu, influenţat de arhitectura Renaşterii italiene, în vogă la acel timp în Rusia. Liturghiile sunt oficiate în şapte limbi: rusă, poloneză, ucraineană, latină, italiană, engleză şi, desigur, română.

Este duminică dimineaţă, ora 8:00. În capela Catedralei "Providenţa Divină" din Chişinău începe liturghia în limba ucraineană pentru greco-catolici.

La ora 09:00, clopotele anunţă că începe o nouă liturghie. De această dată, pentru etnicii polonezi. Sunetul orgii creează o profundă atmosferă de rugăciune.

Liturghia este oficiată de părintele Petru Ciobanu, originar din Republica Moldova.

Printre cei care au început ziua de duminică în rugăciune este şi ambasadorul Poloniei, Bartolomeij Zdaniuk. 

"Ne bucură foarte mult faptul că la Chişinău este posibil să participăm, noi, polonezii la o liturghie în limba noastră maternă. Este un lucru foarte important. Mulţi polonezi în lume nu au această şansă, noi avem, aici", a declarat Bartolomeij Zdaniuk, ambasadorul Poloniei în Republica Moldova.

După liturghia în limba poloneză urmează cea pentru etnicii ruşi, care constituie, în mod surprinzător, cea mai mare parte a comunităţii catolicilor de la noi din ţară. De această dată, a fost oficiată de preotul Mihai Balan, originar din judeţul Botoşani, din România.

"- Ce nume aţi ales pentru copil? - Elisei. Ce cereţi bisericii Domnului pentru Elisei? - Botezul."

Părintele Mihai Balan a venit în ţara noastră din România, în anul 2007. Atunci, el a înţeles că pentru a le fi de folos credincioșilor, trebuie să înveţe limbile vorbite de catolicii de la noi, în special, rusa. Deşi i se părea imposibil.

"Au fost situații când predicând în limba română nu-mi venea un cuvânt și a trebuit să întreb în limba rusă kak eto na rumânskom?"

La început, îi era cam complicat să oficieze slujbe în mai multe limbi.

"De exemplu, era litera C în limba română, S în limba rusă, Ț în limba polonă și vedeam litera și m-am blocat. Nu știam cum să o pronunț. Este C, este S sau este Ț."

În catedrală nu sunt oficiate doar liturghii. Recent, enoriaşii au fost invitaţi să participe la un concert de orgă, susţinut de maestrul italian Silvano Frontalini şi soprana Natalia Margarit.

A fost însă o perioadă când catolicii nu s-au putut bucura de rugăciune în linişte. În 1963, autorităţile Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti au închis catedrala şi au transformat-o în clubul unei şcoli. Ulterior, într-un studio de înregistrare a sunetului şi depozit al "Moldova-Film".

Catolicii au depus plângeri la Moscova în adresa Sovietului pentru cultele religioase, autoritatea care decidea în URSS soarta clădirilor de cult. Astfel, enoriașii au obţinut păstrarea parohiei, iar liturghiile erau oficiate în capela din cimitirul catolic polonez şi armenesc din sectorul Botanica al Capitalei.

"La acea bisericuţă mică au început să vină creştini din toată Moldova. Erau foarte mulţi oameni care veneau la liturghie, cu toate opreliştile, cu toată frica care exista în acea perioadă."

Abia în 1989,biserica le-a fost retrocedată catolicilor. În 2002, edificiul a intrat în reparaţie capitală. Peste câţiva ani, catedrala s-a schimbat la faţă.



În 2007, au fost puse vitraliile şi mozaicul, la care au lucrat cu migală meşteri italieni, în ateliere din Roma.

Ideea centrală atât a mozaicului, cât şi a vitraliilor, este Providența Divină, adică purtarea de grijă a lui Dumnezeu faţă de întreaga lume. Pe mozaic sunt înfăţişaţi Iisus Hristos, Sfânta Fecioară Maria TĂIAT cei 12 apostoli, dar şi Ştefan cel Mare, numit de către Papa Sixt al IV-lea „Atlet al lui Christos”.

"Se poate observa chipul lui Ştefan Cel Mare, făcând referinţă la titlul care i-a fost acordat, după victoria de la Podul Înalt de la 1475, acela de atlet al lui Christos, apărător al creştinismului, dar şi la faptul că biserica catolică din Republica Moldova face parte din istoria acestui popor, din istoria acestui neam, din istoria acestui pământ."

În contextul vizitei Papei Francisc în România, în data de 30 mai urmăriţi la Publika TV un documentar despre Suveranul Pontif.