Unde a fost înmormântat fostul preşedinte islamist Mohamed Morsi
Embed:
Fostul preşedinte egiptean Mohamed Morsi, decedat luni, a fost înmormântat marţi la Cairo, în cartierul estic Medinat Nasr, transmit agenţiile France Presse şi Belga, citându-l pe unul din avocaţii fostului şef de stat, scrie agerpres.ro.
Morsi a fost înmormântat în prezenţa familiei, iar rugăciunea funebră a fost ţinută la spitalul închisorii Tora, unde a fost pronunţat decesul, a precizat avocatul Abdelmoneim Abdel Maksoud.
Mohamed Morsi, în vârstă de 67 de ani, a murit luni după ce i s-a făcut rău într-un tribunal din Cairo unde era audiat, la aproape şase ani după destituirea sa de către cel care avea să-i devină succesor, Abdel Fattah al-Sissi, pe atunci şef al armatei.
'Tribunalul i-a acordat dreptul de a vorbi timp de cinci minute (...) El s-a prăbuşit la pământ în cuşca acuzaţilor (...) şi a fost transportat imediat la spital", unde a decedat, a comunicat parchetul general egiptean.
"A ajuns la spital exact la ora 16:50 şi nu avea răni noi vizibile pe corp", precizează comunicatul.
Conform televiziunii egiptene de stat, Mohamed Morsi a decedat "din cauza unui stop cardiac".
Morsi, primul preşedinte ales democratic al Egiptului în 2012, aflat în detenţie din iulie 2013, compărea luni în faţa unui tribunal din complexul penitenciar Tora, în sudul capitalei.
Partidul Libertăţii şi Justiţiei al lui Morsi, aripa politică a Fraţilor Musulmani din care provenea Morsi, a vorbit despre un "asasinat", denunţând într-un comunicat relele condiţii de detenţie al căror "scop era să-l omoare încetul cu încetul".
În martie 2018, o comisie britanică independentă a condamnat menţinerea lui Morsi în regim de izolare timp de 23 de ore pe zi, în condiţii de detenţie ce puteau "ţine de tortură sau tratament crud, inuman sau degradant".
"Refuzarea unui tratament medical de bază la care el are dreptul ar putea duce la moartea lui prematură", declara în parlamentul britanic deputatul Crispin Blunt, preşedintele comisiei.
Şeful statului turc Recep Tayyip Erdogan, aliat al fostului preşedinte islamist, i-a dus acestuia un omagiu, numindu-l ''martir". La rândul său, emirul Qatarului, şeicul Tamim ben Hamad Al-Thani, şi-a exprimat "profunda tristeţe", iar mişcarea islamistă palestiniană Hamas, aflată la putere în Fâşia Gaza, s-a declarat în doliu.
Într-un comunicat, ONG-ul Amnesty International le-a cerut autorităţilor "o anchetă imediată" cu privire la decesul lui Morsi, descris ca "profund şocant".
Şi Human Rights Watch (HRW) a reacţionat, directoarea sa pentru zona Orientului Mijlociu şi a Africii de Nord, Sarah Leah Whitson, denunţând pe Twitter "eşecul guvernului de a-i acorda îngrijiri medicale adecvate".
Liderul islamist fusese încarcerat după destituirea sa de către armată şi judecat ulterior în mai multe procese, printre care unul de spionaj în favoarea Iranului, Qatarului şi a Hamas.
El fusese condamnat la un total de 45 de ani de închisoare în două procese, de incitare la violenţă împotriva manifestanţilor la sfârşitul lui 2012 şi de spionaj în favoarea Qatarului. Morsi mai fusese judecat în două procese după anularea a două verdicte pronunţate împotriva sa - o condamnare la moarte şi o sentinţă de închisoare pe viaţă.
''A existat o pauză între două şedinţe pentru procese diferite (...) Tocmai terminaseră şedinţa privind cazul de spionaj", a declarat luni pentru AFP o sursă judiciară după anunţul morţii fostului preşedinte.
După destituirea lui Morsi, Abdel Fattah al-Sissi a condus o represiune fără milă împotriva opoziţiei islamiste Fraţii Musulmani, mii de membri ai mişcării fiind trimişi în închisoare, unde unii au decedat.
După demiterea lui Morsi, forţele de poliţie şi ale armatei au ucis peste 1.400 de manifestanţi pro-Morsi în câteva luni. Alte câteva sute au fost condamnaţi la moarte, în cursul unor procese de masă expeditive, calificate de ONU drept "fără precedent în istoria recentă".
În anii care au urmat loviturii de forţă a armatei, în Egipt au avut loc numeroase atacuri având drept ţintă forţele de ordine.
Sute de poliţişti şi de militari au fost ucişi, iar o insurecţie jihadistă a apărut în provincia Sinaiul de Nord, devenit un bastion al grupării Stat Islamic.
Morsi a fost înmormântat în prezenţa familiei, iar rugăciunea funebră a fost ţinută la spitalul închisorii Tora, unde a fost pronunţat decesul, a precizat avocatul Abdelmoneim Abdel Maksoud.
Mohamed Morsi, în vârstă de 67 de ani, a murit luni după ce i s-a făcut rău într-un tribunal din Cairo unde era audiat, la aproape şase ani după destituirea sa de către cel care avea să-i devină succesor, Abdel Fattah al-Sissi, pe atunci şef al armatei.
'Tribunalul i-a acordat dreptul de a vorbi timp de cinci minute (...) El s-a prăbuşit la pământ în cuşca acuzaţilor (...) şi a fost transportat imediat la spital", unde a decedat, a comunicat parchetul general egiptean.
"A ajuns la spital exact la ora 16:50 şi nu avea răni noi vizibile pe corp", precizează comunicatul.
Conform televiziunii egiptene de stat, Mohamed Morsi a decedat "din cauza unui stop cardiac".
Morsi, primul preşedinte ales democratic al Egiptului în 2012, aflat în detenţie din iulie 2013, compărea luni în faţa unui tribunal din complexul penitenciar Tora, în sudul capitalei.
Partidul Libertăţii şi Justiţiei al lui Morsi, aripa politică a Fraţilor Musulmani din care provenea Morsi, a vorbit despre un "asasinat", denunţând într-un comunicat relele condiţii de detenţie al căror "scop era să-l omoare încetul cu încetul".
În martie 2018, o comisie britanică independentă a condamnat menţinerea lui Morsi în regim de izolare timp de 23 de ore pe zi, în condiţii de detenţie ce puteau "ţine de tortură sau tratament crud, inuman sau degradant".
"Refuzarea unui tratament medical de bază la care el are dreptul ar putea duce la moartea lui prematură", declara în parlamentul britanic deputatul Crispin Blunt, preşedintele comisiei.
Şeful statului turc Recep Tayyip Erdogan, aliat al fostului preşedinte islamist, i-a dus acestuia un omagiu, numindu-l ''martir". La rândul său, emirul Qatarului, şeicul Tamim ben Hamad Al-Thani, şi-a exprimat "profunda tristeţe", iar mişcarea islamistă palestiniană Hamas, aflată la putere în Fâşia Gaza, s-a declarat în doliu.
Într-un comunicat, ONG-ul Amnesty International le-a cerut autorităţilor "o anchetă imediată" cu privire la decesul lui Morsi, descris ca "profund şocant".
Şi Human Rights Watch (HRW) a reacţionat, directoarea sa pentru zona Orientului Mijlociu şi a Africii de Nord, Sarah Leah Whitson, denunţând pe Twitter "eşecul guvernului de a-i acorda îngrijiri medicale adecvate".
Liderul islamist fusese încarcerat după destituirea sa de către armată şi judecat ulterior în mai multe procese, printre care unul de spionaj în favoarea Iranului, Qatarului şi a Hamas.
El fusese condamnat la un total de 45 de ani de închisoare în două procese, de incitare la violenţă împotriva manifestanţilor la sfârşitul lui 2012 şi de spionaj în favoarea Qatarului. Morsi mai fusese judecat în două procese după anularea a două verdicte pronunţate împotriva sa - o condamnare la moarte şi o sentinţă de închisoare pe viaţă.
''A existat o pauză între două şedinţe pentru procese diferite (...) Tocmai terminaseră şedinţa privind cazul de spionaj", a declarat luni pentru AFP o sursă judiciară după anunţul morţii fostului preşedinte.
După destituirea lui Morsi, Abdel Fattah al-Sissi a condus o represiune fără milă împotriva opoziţiei islamiste Fraţii Musulmani, mii de membri ai mişcării fiind trimişi în închisoare, unde unii au decedat.
După demiterea lui Morsi, forţele de poliţie şi ale armatei au ucis peste 1.400 de manifestanţi pro-Morsi în câteva luni. Alte câteva sute au fost condamnaţi la moarte, în cursul unor procese de masă expeditive, calificate de ONU drept "fără precedent în istoria recentă".
În anii care au urmat loviturii de forţă a armatei, în Egipt au avut loc numeroase atacuri având drept ţintă forţele de ordine.
Sute de poliţişti şi de militari au fost ucişi, iar o insurecţie jihadistă a apărut în provincia Sinaiul de Nord, devenit un bastion al grupării Stat Islamic.