Prefectura Bistriţa-Năsăud a anunţat că cele 24 de steaguri istorice, din secolul I î. Hr. până în zilele noastre sunt cele care au călăuzit formarea României Mari.

„La data de 26 iunie, de Ziua Drapelului Naţional al României, aducem laolaltă 24 de drapele istorice care au călăuzit formarea României Mari şi care au marcat, în mod simbolic, toate etapele majore parcurse de ţara noastră, începând din secolul I î. Hr până în prezent. Aşadar, în acest an, pe lângă ceremoniile obişnuite dedicate acestei zile, bistriţenii au parte şi de o , purtate de 48 de tineri îmbrăcaţi în port tradiţional, tineri care vor duce România, istoria, tradiţia şi respectul faţă de acest simbol naţional, mai departe. O adevărată lecţie de istorie neconvenţională”, a anunţat prefectul judeţului Bistriţa-Năsăud, Ovidiu Frenţ.

Activităţile dedicate Zile Drapelului au început cu slujba de sfinţire a Drapelului Naţional, urmată de ceremonia publică de înălţare a drapelului României: onorul militar, salutul Drapelului de Luptă, binecuvântarea drapelului şi înălţarea Drapelului Naţional al României pe catarg. Ceremonia, care s-a desfăşurat în Piaţa Centrală din municipiul Bistriţa, în faţa statuii lui Andrei Mureşanu, a fost încheiată de o paradă specială, cu defilarea drapelelor istorice şi defilarea gărzii de onoare a Brigăzii 81 mecanizate Bistriţa.

Bistriţenii au putut admira stindardul dacilor – Draco, Steagul lui Ştefan cel Mare - cel mai vechi steag care se păstrează în România, steagul de luptă al domnitorilor Şerban Cantacuzino şi Alexandru Ghica, a lui Tudor Vladimirescu, drapelul adoptat de către Guvernul Provizoriu al Ţării Româneşti în 1848, drapelele din timpul lui Al. I. Cuza, ale pricipelului Carol I, Drapelele de luptă din timpul Regelui Ferdinand I, a Regelui Carol al II şi cel din timpul Regelui Mihai I dar şi drapele oficiale ale României care au marcat venirea comuniştilor la putere şi apoi cele oficiale al României din 1948, 1952, 1965 şi 1991.