Editorialistul George Mârzencu a relatat într-un articol pentru timpul.md despre oamenii speciali de la minister, dar şi despre biografie plină de semne de întrebare a premierului Maia Sandu.

Mai jos vedeţi dezvăluirile făcute de George Mârzencu:

Pe la mijlocul anilor 90, șeful Securității Republicii Moldova, Vasile Calmoi, îi recomanda Ministrului Economiei, Valeriu Bobuţac, o tânără absolventă de la ASEM. Dumitru Braghiş, pe atunci șeful Departamentului Relații Economice Extrene, o aștepta deja în instituția sa.

Oameni speciali la minister

Era la curent și Andrei Cheptene, viceministrul Economiei, coordonatorul activităților economice externe. Și Marian Lupu era un bun șef pe acolo…

În mod "normal" însă, absolvenții ASEM sau altor instituții de la Chișinău nu aveau cum să se angajeze la Ministerul Economiei, direct de pe băncile studențești. Acest pas, prin pile mari, era destinat doar unor oameni speciali.

Se știe că, Ministerul Economiei nu avea programe de căutare sau racolare ale absolvenților universitari, spre a-i angaja în serviciu. În cadrul ministerelor, pe atunci, angajările se făceau, de regulă, la recomandarea cuiva din marele sistem struțo-sovietic. Sau sub tutela cuiva dintre apropiați… Doar ca excepție, puteau fi angajați și oameni la alegerea directă a ministrului, numai nu dintre proaspeții absolvenți. 

Dar iată că Maia Sandu a arătat încă de pe atunci că poate fi "cel mai puternic bărbat din R. Moldova". Apoi, Maia, purtată mai departe de mânuță, a ajuns la UNDP, la TACIS, BM sau în alte structuri internaționale cu ramificații la Chișinău. Și tot așa au continuat lucrurile tinerei, dar puternicei domnișoare, până pe timpurile miniștrilor Marian Lupu și Igor Dodon, inclusiv, dar și mai departe.

În ce bancă stau basarabenii la Harvard?

Maia Sandu și-a ascuns bune pagini din biografia sa, concomitent cu umflarea poveștilor cu Harward și Cambridge…

Bunăoară, între anii 2000 și 2001, a fost "Consilier politic principal al prim-ministrului. Și tot prin anii ceia, făcea carte prin prestigioase universități ale lumii și, atenție! – nu numai într-o singură universitate..!

În realitate, pe numele angajaților Ministerului Economiei (celui al Finanțelor sau al altor instituții din R.M.) sosesc, în permanență, diverse invitații la treninguri și seminare prin Occident. Și deoarece capitalismul încă n-a putrezit, aceste seminare și treninguri costă multe mii de dolari sau euro – de la trei mii până la 15 – 20 de mii și mai mult.

Deși se întâmplă uneori să fie și pe gratis. Căci și simplele vizite ale specialiștilor sunt îmbrăcate uneori în aceiași haină a seminarelor sau treningurilor.

Oricum, aceste forme de familiarizare cu niște practici europene, pe domenii, NU cer examene de admitere sau alte forme de concurs. Mi-au rămas undeva vreo trei-patru invitații nominale de acestea, pe care nu le-am mai valorificat.

De regulă, aceste cursuri sau seminare sunt administrate de niște firme sau firmulițe, asociații sau chiar instituții, care au contracte de utilizare a marilor nume – aceiași Harward, Princeton sau altele.

Cei care doresc să participe la asemenea proiecte, prin străinătăți, (dar cine nu vrea..?) trebuie să respecte câteva condiții, între care principalele sunt: cunoașterea limbii de lucru la trenunguri/cursuri și plata pentru participare.

Cu engleza este mai ușor – ea se poate învăța acasă, aproape pe gratis. Dar iată cu plata cursurilor… Participanții la ele trebuiau să găsească necesarele 3000 și mai mult de dolari sau euro. Cine i-a găsit își scrie azi un CV cu harwarduri…

Rămâne doar să ne întrebăm, simplu de tot – DE UNDE AU FOST BANII..?

Consilier fals?

În toată istoria subiectului, dar mai ales în CV-ul Maiei Sandu, cel puțin o pagină este nu numai insuficientă, ci chiar falsificată. Presa, dar mai ales procuratura, ar putea să-mi confirme, în scurt timp, cuvintele mele. 

Simplu de tot! În anii arătați în CV-ul său, precum că a fost "consilier principal politic al prim-ministrului", Maia Sandu, de fapt, NU a făcut parte din cabinetul public al lui Dumitru Braghiş. 

De fapt, Maia Sandu era angajata unui proiect de consultanță a guvernului, instituție plasată și finanțată sută la sută, pe palierul moldovenesc, din donațiile internaționale. Mai precis - o instituție aranjată de veșnicii săi tutori.

Primea salarii înzecite față de ale colegilor săi-consilieri adevărați… (Era un proiect al TACIS, se pare, sau UNDP. – Iată că și occidentalii nu se sfiesc să treacă banii lor prin diverse scheme cu "funcționari publici", la Chișinău…) Și nu-i exclus că astăzi, la pupitru de prim-ministru, și-a făcut deja formele de reluare a unei asemenea practici frauduloase în Europa noastră bogată, dar zbuciumată...

Cumetrite sau nănășite, în guvernul acesta?

Și Georgeta Mincu, ministrul Agriculturii, și-a introdus în CV o nu știu ce școală, chipurile făcută la Dublin. 

Cariera ei, a Georgetei Mincu, se aseamănă mult cu a Maiei, cariere desfășurate aproape-aproape una de alta. A venit la Ministerul Economiei și a ajuns repede în postul de șef de direcție. (Maia era atunci consilieră FALSĂ a prim-ministrului Braghiş.)

Dar s-a schimbat puterea sau ce se mai întâmplase pe acolo căci, niște directori de întreprinderi, dintre cele mai importante în Moldova, după un contact-două cu mincu, și-au făcut cruce mirați și indignați, și au pus problema categoric în fața prim-ministrului: "Ați putea s-o concediați? Cu asemenea cadre, departe nu ajunge țara asta…"

Au destituit-o rapid pe șefa incompetentă, înlocuind-o cu Octavian Calmâc. Astăzi însă o vedem deja în rol de ministru…

Cred că Maia cu Georgeta sunt legate astăzi nu numai ca foste apropiate colege într-un minister. S-ar putea să fie ele deja și niște bune cumătriţe… Pline de meritocrație și trecute prin toate filtrele, proprii..!

Scriam, încă vreo doi-trei ani în urmă, că Maia sandu s-ar trage mai întâi de la Moscova. Se pare că n-am greșit. Numai că ea, ACUM, arată că s-ar trage mai mult spre Moscova. Cred că telefonul ministrului Securității de atunci, V. Calmoi, mai lucrează și astăzi… Și nu numai prin Chișinău…".