Unii reprezentanţi ai societăţii civile se arată dezamăgiţi de faptul că majoritatea parlamentară PSRM-ACUM nu a luat în calcul mai multe dintre propunerile lor privind îmbunătățirea sistemul electoral. Asta deşi au fost organizate consultări publice, la care a fost dezbătut proiectul de lege privind anularea sistemului mixt de vot.

Declaraţia a fost făcută de conducătorul Institutului de Creație Legislativă "Lex Scripta", Mihai Corj. Preşedintele Comisiei Juridice a Parlamentului, Sergiu Litvinenco, nu a răspuns la telefon pentru a comenta aceste declaraţii. 

În cadrul unei conferinţe de presă, Mihai Corj a menţionat că mai multe propuneri au fost acceptate de către Comisia juridică a Parlamentului. Totuşi, în opinia lui, în pofida promisiunilor privind îmbunătățirea sistemului electoral, acest lucru aşa şi nu s-a întâmplat.

Printre sugestiile care au fost respinse de Comisie se numără introducerea listelor deschise cu candidaţii partidelor politice pentru alegerile parlamentare, dar şi diminuarea pragului electoral de la doi până la un procent, pentru concurenţi electorali independeţi. De asemenea, Mihai Corj a atenţionat că potrivit decizieii Curţii Constituţionale din aprilie 2019, sistemul electoral modificat va putea fi aplicat doar în cazul scrutinul parlamentar ordinar şi nu anticipat. 

"O lege bună pentru partide, nu pentru simplu cetăţean. Mai mult, unele propunerile noastre, considerăm, să fie de substanţă şi credeam că să fie agreate cu majoritatea. Una vorbesc în campania electorală, alta fac după ce ajung. Au spus că vor modifica sistemul electoral imbunătăţit. De ochii lumii, busuioc", a declarat Mihai Corj, președintele Institutului de Creație Legislativă "Lex Scripta".

Sistemul mixt de vot a fost anulat cu 59 de voturi, în lectură finală. Modificările aprobate prevăd revenirea la sistemul proporţional de vot, adică pe liste de partid, revenirea la ziua tăcerii dinaintea alegerilor, dar şi anularea obligativităţii prezentării certificatelor de integritate pentru înregistrarea candidaților în alegeri, acestea fiind înlocuite cu declarațiile de propria răspundere. De asemenea, au fost excluse din legislație și interdicțiile referitoare la modul de votare în diasporă. Cetăţenii moldoveni aflaţi în străinătate îşi vor putea exercita dreptul la vot în baza buletinelor de identitate și a pașapoartelor expirate.

Parlamentul a modificat și pragul electoral pentru partide care acum este 5%, în loc de 6 procente cum a fost până în prezent, iar pentru blocurile electorale de 7%, în loc de 8%. Pentru candidaţii independenţi a rămas pragul de 2%. Proiectul de lege privind sistemul mixt de vot a fost adoptat, în 2017, de deputaţii PDM şi PSRM.

Sistemul electoral mixt prevedea că 50 de deputaţi sunt aleşi pe liste de partid, iar 51 - direct de popor, în circumscripţii uninominale. Pentru prima dată, sistemul mixt a fost aplicat la alegerile parlamentare din 24 februarie din acest an. Sistemul proporţional de vot, care a fost implementat în ţara noastră până în 2014, prevede alegerea celor 101 parlamentari pe liste de partid.

CITEȘTE ȘI: Plahotniuc: Ne-am trezit cu polițiști care opresc mașini, aiurea în trafic. Polițiștii nu vor mai opri decât mașinile cu probleme