Ucraina a lansat în sfârşit tribunalul său anticorupţie
foto: presidemt.gov.ua
Înalta Curte Anticorupţie din Ucraina ce se va ocupa de cazuri în care sunt implicaţi cei mai înalţi oficiali ai statului, a cărei creare întârzia de mai mulţi ani, şi-a început joi activitatea în prezenţa preşedintelui Volodimir Zelenski, potrivit AFP.
"Sarcina Înaltei Curţi Anticorupţie este extrem de simplă: corupţii trebuie pedepsiţi; statul, societatea şi investitorii, protejaţi", a declarat Zelenski la inaugurarea acestei structuri, a cărei creare a fost iniţiată de predecesorul său Petro Poroşenko sub presiunea statelor occidentale.
"Nu este vorba doar de a le da cetăţenilor ceea ce a fost furat (...), ci şi de a restaura încrederea în justiţie", a adăugat el, în contextul în care tribunalele din Ucraina sunt considerate în mare măsură ca fiind foarte corupte.
Această nouă structura juridică numără 38 de magistraţi aleşi în urma unei serii de concursuri supervizate de experţi ucraineni şi internaţionali. Ei vor analiza cazurile pregătite de organismele anticorupţie ale ţării. Judecătorii vor fi repartizaţi între un tribunal de primă instanţă, unde vor lucra 27 dintre ei, şi camera de apel, din care vor face parte alţi 11 magistraţi.
Lupta împotriva corupţiei elitelor a fost una dintre revendicările majore ale participanţilor la revolta pro-europeană din Piaţa Maidan din 2013-2014 şi rămâne una dintre principalele solicitări ale creditorilor internaţionali, în frunte cu Fondul Monetar Internaţional (FMI).
Sub presiunea statelor occidentale şi a militanţilor ucraineni, autorităţile ucrainene ajunse la putere în urma acestei revolte au iniţiat noi organisme de anchetă anticorupţie, însă crearea unui tribunal specializat, care ar trebui să devină pilonul central al sistemului, trena de mult timp, scrie agerpres.ro.
De la revolta din Piaţa Maidan, niciun înalt responsabil nu a fost condamnat pentru corupţie.
Insuficienţa luptei împotriva acestui flagel este considerată o cauză majoră a înfrângerii electorale a lui Petro Poroşenko, zdrobit de Zelenski la alegerile prezidenţiale din aprilie. Acesta din urmă, care a promis că va "sparge sistemul", era până la alegerea sa un actor de comedie novice în politică.
În ultimul său raport publicat în ianuarie şi care analiza percepţia asupra corupţiei în 2018, ONG-ul Transparency International a clasat Ucraina pe poziţia 120 din 180. Este mai bine decât Rusia vecină (138) şi decât locul din 2014 al Kievului (142), dar departe de ţările sale vecine din UE pe care Ucraina speră să le ajungă din urmă într-o zi.
"Sarcina Înaltei Curţi Anticorupţie este extrem de simplă: corupţii trebuie pedepsiţi; statul, societatea şi investitorii, protejaţi", a declarat Zelenski la inaugurarea acestei structuri, a cărei creare a fost iniţiată de predecesorul său Petro Poroşenko sub presiunea statelor occidentale.
"Nu este vorba doar de a le da cetăţenilor ceea ce a fost furat (...), ci şi de a restaura încrederea în justiţie", a adăugat el, în contextul în care tribunalele din Ucraina sunt considerate în mare măsură ca fiind foarte corupte.
Această nouă structura juridică numără 38 de magistraţi aleşi în urma unei serii de concursuri supervizate de experţi ucraineni şi internaţionali. Ei vor analiza cazurile pregătite de organismele anticorupţie ale ţării. Judecătorii vor fi repartizaţi între un tribunal de primă instanţă, unde vor lucra 27 dintre ei, şi camera de apel, din care vor face parte alţi 11 magistraţi.
Lupta împotriva corupţiei elitelor a fost una dintre revendicările majore ale participanţilor la revolta pro-europeană din Piaţa Maidan din 2013-2014 şi rămâne una dintre principalele solicitări ale creditorilor internaţionali, în frunte cu Fondul Monetar Internaţional (FMI).
Sub presiunea statelor occidentale şi a militanţilor ucraineni, autorităţile ucrainene ajunse la putere în urma acestei revolte au iniţiat noi organisme de anchetă anticorupţie, însă crearea unui tribunal specializat, care ar trebui să devină pilonul central al sistemului, trena de mult timp, scrie agerpres.ro.
De la revolta din Piaţa Maidan, niciun înalt responsabil nu a fost condamnat pentru corupţie.
Insuficienţa luptei împotriva acestui flagel este considerată o cauză majoră a înfrângerii electorale a lui Petro Poroşenko, zdrobit de Zelenski la alegerile prezidenţiale din aprilie. Acesta din urmă, care a promis că va "sparge sistemul", era până la alegerea sa un actor de comedie novice în politică.
În ultimul său raport publicat în ianuarie şi care analiza percepţia asupra corupţiei în 2018, ONG-ul Transparency International a clasat Ucraina pe poziţia 120 din 180. Este mai bine decât Rusia vecină (138) şi decât locul din 2014 al Kievului (142), dar departe de ţările sale vecine din UE pe care Ucraina speră să le ajungă din urmă într-o zi.