Astăzi este marcată ziua internaţională a cafelei
FOTO: PUBLIKA.MD
La 1 octombrie, în fiecare an, este marcată Ziua internaţională a cafelei, o sărbătoare dedicată cafelei şi iubitorilor acestei savuroase băuturi, dar şi milioanelor de oameni implicaţi în lungul proces de producere a acesteia, de la fermieri la specialiştii în prăjirea cafelei şi de la cei care o prepară la proprietarii magazinelor de cafea, scrie agerpres.ro.
În 2019, tema acestei zile, creată la iniţiativa Organizaţiei Internaţionale a Cafelei (OIC), este "Viitorul cafelei are nevoie de tine". Cafeaua influenţează viaţa oamenilor, în fiecare zi. Pentru mulţi este o pasiune, dar pentru şi mai mulţi reprezintă un mod de viaţă, prin care îşi asigură un venit şi un trai decent.
Nicicând cafeaua nu a fost mai populară ca astăzi, cu aproximativ 3 miliarde de căni consumate în fiecare zi, un număr care continuă să crească. Multele activităţi şi acţiuni organizate cu acest prilej, în întreaga lume, arată cât de mult iubită este cafeaua. Anul trecut au fost organizate evenimente şi campanii de susţinere a acestei zile în peste 45 de ţări.
Însă Ziua internaţională a cafelei este şi momentul în care toţi cei implicaţi în procesul de producere a cafelei - de la fermier şi până la consumator - trebuie să se concentreze pe o serie de activităţi de îmbunătăţire continuă a viitorului cafelei. Există şapte etape în procesul de realizare a cafelei, pornind de la boaba de cafea şi până la lichidul revigorant din ceaşcă: culegerea boabelor de cafea, apoi, spălarea, uscarea, separarea boabelor în funcţie de mărime şi calitate, prăjirea acestora, degustarea cafelei propriu-zise (cupping coffe) pentru evaluarea profilului de aromă al acesteia în funcţie de dulceaţă, aciditate, senzaţia produsă în cavitatea bucală, echilibru şi aromă, şi în cele din urmă, savurarea unei cafele. Pentru fiecare dintre aceste etape există persoane special instruite, fiecare cu propria sa expertiză, care joacă un rol extrem de important în producerea cafelei, potrivit www.internationalcoffeeday.org.
În prezent, în ciuda cererii în creştere, cafeaua se confruntă cu o problemă dramatică, întrucât preţurile pe care producătorii le primesc astăzi sunt cu peste 30% sub media ultimilor zece ani, ameninţând mediul de viaţă al fermierilor şi al familiilor lor. Anul acesta există o misiune colectivă, şi anume aceea de a ajuta producătorii de cafea din întreaga lume să primească un venit corect, pe măsura muncii depuse, în vederea asigurării unui trai decent.
Statele membre ale OIC au hotărât, în martie 2014, să organizeze prima Zi internaţională a cafelei la 1 octombrie 2015, dedicată atât producătorilor, cât şi iubitorilor de cafea. Prima zi a coincis cu cea de-a 115-a sesiune a Consiliului Internaţional al Cafelei (ICC) şi cu primul Forum global al cafelei (GCF), desfăşurat în cadrul Expo Milano (1 mai-31 oct. 2015), un eveniment la care au participat peste 150 de state, potrivit https://internationalcoffeeday.org.
Organizaţia Internaţională a Cafelei (OIC) a fost înfiinţată în 1963, la Londra, sub auspiciile Organizaţiei Naţiunilor Unite, deoarece cafeaua verde neprăjită avea o mare importanţă economică şi era una dintre cele mai tranzacţionate mărfuri agricole din lume. OIC administrează Acordul internaţional privind cafeaua (ICA), un instrument important în ceea ce priveşte dezvoltarea cooperării. Primul Acord a intrat în vigoare în 1962 pentru o perioadă de cinci ani. Alte acorduri au fost semnate în 1968, 1976, 1983, 1994 şi 2001. Cel mai recent Acord a fost adoptat de Consiliu în septembrie 2007 şi a intrat în vigoare la 2 februarie 2011. În prezent, Organizaţia Internaţională a Cafelei are 50 de membri, respectiv 44 de ţări membre exportatoare şi 6 ţări membre importatoare (inclusiv Uniunea Europeană), potrivit www.ico.org.
În septembrie 2018, în cadrul celei de-a 122-a sesiuni de la Londra, Consiliul Internaţional al Cafelei, cea mai înaltă autoritate a OIC, a adoptat Rezoluţia 465 privind "Nivelurile preţurilor la cafea". Această rezoluţie a oferit OIC un mandat puternic vis-a-vis de nivelurile preţurilor şi volatilitatea acestora şi a implicat un răspuns prompt al OIC cu un plan detaliat de implementare care a dus la lansarea unui dialog structurat la nivel de sector. Lansat în martie 2019, acest dialog sectorial s-a manifestat deja în consultări de succes organizate la Nairobi, la Organizaţia Naţiunilor Unite din New York, la târgul EXCO 2019 de la Roma şi la Comisia Europeană de la Bruxelles, implicând peste 80 de experţi în industrie şi dezvoltare.
Etiopia este considerată a fi locul de naştere al arborelui de cafea şi al culturii de cafea. Se pare că arborele de cafea a fost descoperit în jurul anului 850 d.Hr., de un păstor de capre, Khalid, care a remarcat faptul că oile sale erau foarte active după ce mâncau boabele roşii ale unei anumite plante. Le-a încercat şi el, remarcând un efect asemănător. Khalid le-a povestit despre descoperirea sa unor călugări, care, reticenţi iniţial, au descoperit destul de repede efectele cafelei şi au folosit-o pentru a rămâne treji în timpul slujbelor. Băutura a fost numită "qahwa", cuvânt care în arabă înseamnă revigorant. Din lumea musulmană, cultivarea şi mai ales consumul s-au răspândit în India, Italia şi restul Europei, Indonezia şi Americi.
Astăzi, arborele de cafea este cultivat în peste 70 de ţări, în principal în America Latină, Asia de Sud şi Sud-Est, precum şi în Africa, notează www.umfcv.ro. Cafeaua este uşor acidă (PH 5.0-5.1) şi are un efect de stimulare asupra sistemului nervos uman datorită conţinutului de cafeină. Aceasta este una dintre cele mai consumate băuturi calde din lume.
În 2019, tema acestei zile, creată la iniţiativa Organizaţiei Internaţionale a Cafelei (OIC), este "Viitorul cafelei are nevoie de tine". Cafeaua influenţează viaţa oamenilor, în fiecare zi. Pentru mulţi este o pasiune, dar pentru şi mai mulţi reprezintă un mod de viaţă, prin care îşi asigură un venit şi un trai decent.
Nicicând cafeaua nu a fost mai populară ca astăzi, cu aproximativ 3 miliarde de căni consumate în fiecare zi, un număr care continuă să crească. Multele activităţi şi acţiuni organizate cu acest prilej, în întreaga lume, arată cât de mult iubită este cafeaua. Anul trecut au fost organizate evenimente şi campanii de susţinere a acestei zile în peste 45 de ţări.
Însă Ziua internaţională a cafelei este şi momentul în care toţi cei implicaţi în procesul de producere a cafelei - de la fermier şi până la consumator - trebuie să se concentreze pe o serie de activităţi de îmbunătăţire continuă a viitorului cafelei. Există şapte etape în procesul de realizare a cafelei, pornind de la boaba de cafea şi până la lichidul revigorant din ceaşcă: culegerea boabelor de cafea, apoi, spălarea, uscarea, separarea boabelor în funcţie de mărime şi calitate, prăjirea acestora, degustarea cafelei propriu-zise (cupping coffe) pentru evaluarea profilului de aromă al acesteia în funcţie de dulceaţă, aciditate, senzaţia produsă în cavitatea bucală, echilibru şi aromă, şi în cele din urmă, savurarea unei cafele. Pentru fiecare dintre aceste etape există persoane special instruite, fiecare cu propria sa expertiză, care joacă un rol extrem de important în producerea cafelei, potrivit www.internationalcoffeeday.org.
În prezent, în ciuda cererii în creştere, cafeaua se confruntă cu o problemă dramatică, întrucât preţurile pe care producătorii le primesc astăzi sunt cu peste 30% sub media ultimilor zece ani, ameninţând mediul de viaţă al fermierilor şi al familiilor lor. Anul acesta există o misiune colectivă, şi anume aceea de a ajuta producătorii de cafea din întreaga lume să primească un venit corect, pe măsura muncii depuse, în vederea asigurării unui trai decent.
Statele membre ale OIC au hotărât, în martie 2014, să organizeze prima Zi internaţională a cafelei la 1 octombrie 2015, dedicată atât producătorilor, cât şi iubitorilor de cafea. Prima zi a coincis cu cea de-a 115-a sesiune a Consiliului Internaţional al Cafelei (ICC) şi cu primul Forum global al cafelei (GCF), desfăşurat în cadrul Expo Milano (1 mai-31 oct. 2015), un eveniment la care au participat peste 150 de state, potrivit https://internationalcoffeeday.org.
Organizaţia Internaţională a Cafelei (OIC) a fost înfiinţată în 1963, la Londra, sub auspiciile Organizaţiei Naţiunilor Unite, deoarece cafeaua verde neprăjită avea o mare importanţă economică şi era una dintre cele mai tranzacţionate mărfuri agricole din lume. OIC administrează Acordul internaţional privind cafeaua (ICA), un instrument important în ceea ce priveşte dezvoltarea cooperării. Primul Acord a intrat în vigoare în 1962 pentru o perioadă de cinci ani. Alte acorduri au fost semnate în 1968, 1976, 1983, 1994 şi 2001. Cel mai recent Acord a fost adoptat de Consiliu în septembrie 2007 şi a intrat în vigoare la 2 februarie 2011. În prezent, Organizaţia Internaţională a Cafelei are 50 de membri, respectiv 44 de ţări membre exportatoare şi 6 ţări membre importatoare (inclusiv Uniunea Europeană), potrivit www.ico.org.
În septembrie 2018, în cadrul celei de-a 122-a sesiuni de la Londra, Consiliul Internaţional al Cafelei, cea mai înaltă autoritate a OIC, a adoptat Rezoluţia 465 privind "Nivelurile preţurilor la cafea". Această rezoluţie a oferit OIC un mandat puternic vis-a-vis de nivelurile preţurilor şi volatilitatea acestora şi a implicat un răspuns prompt al OIC cu un plan detaliat de implementare care a dus la lansarea unui dialog structurat la nivel de sector. Lansat în martie 2019, acest dialog sectorial s-a manifestat deja în consultări de succes organizate la Nairobi, la Organizaţia Naţiunilor Unite din New York, la târgul EXCO 2019 de la Roma şi la Comisia Europeană de la Bruxelles, implicând peste 80 de experţi în industrie şi dezvoltare.
Etiopia este considerată a fi locul de naştere al arborelui de cafea şi al culturii de cafea. Se pare că arborele de cafea a fost descoperit în jurul anului 850 d.Hr., de un păstor de capre, Khalid, care a remarcat faptul că oile sale erau foarte active după ce mâncau boabele roşii ale unei anumite plante. Le-a încercat şi el, remarcând un efect asemănător. Khalid le-a povestit despre descoperirea sa unor călugări, care, reticenţi iniţial, au descoperit destul de repede efectele cafelei şi au folosit-o pentru a rămâne treji în timpul slujbelor. Băutura a fost numită "qahwa", cuvânt care în arabă înseamnă revigorant. Din lumea musulmană, cultivarea şi mai ales consumul s-au răspândit în India, Italia şi restul Europei, Indonezia şi Americi.
Astăzi, arborele de cafea este cultivat în peste 70 de ţări, în principal în America Latină, Asia de Sud şi Sud-Est, precum şi în Africa, notează www.umfcv.ro. Cafeaua este uşor acidă (PH 5.0-5.1) şi are un efect de stimulare asupra sistemului nervos uman datorită conţinutului de cafeină. Aceasta este una dintre cele mai consumate băuturi calde din lume.