Raport UNICEF: Unul din trei copii sub 5 ani la nivel mondial este subnutrit sau supraponderal
foto: publika.md
Subnutriţi sau supraponderali: unul din trei copii cu vârsta sub cinci ani nu primeşte alimentaţia corespunzătoare pentru a creşte sănătos, avertizează Unicef într-un raport publicat marţi, scrie agerpres.ro.
"Numeroase ţări au considerat că malnutriţia este o problemă ce ţine de trecut, dar au descoperit că au o nouă problemă foarte importantă" cu alimentaţia copiilor lor, a declarat Victor Aguayo, şeful programului pentru nutriţie al Unicef.
În 2018, din cei 676 milioane de copii sub cinci ani la nivel mondial, aproximativ 227 milioane (aproximativ o treime) erau subnutriţi sau supraponderali, iar 340 milioane (jumătate) sufereau de carenţe alimentare, a afirmat Agenţia ONU pentru protecţia copiilor.
Pe fondul globalizării obiceiurilor alimentare, a sărăciei persistente şi a schimbărilor climatice, un număr tot mai mare de ţări sunt afectate de toate aceste diferite forme ale malnutriţiei, compromiţând dezvoltarea lor viitoare, afirmă Unicef, care evocă o "triplă povară".
"Modul în care înţelegem şi reacţionăm la malnutriţie trebuie să se schimbe: nu este vorba doar despre a le oferi copiilor să mănânce suficient, ci de a le oferi alimentaţia potrivită", a declarat Henrietta Fore, directoare Unicef, într-un comunicat de presă care însoţeşte prima evaluare asupra subiectului de această importanţă, publicat de organizaţie în 20 de ani.
Subnutriţia rămâne pe prim plan, afectând de aproximativ patru ori mai mulţi copii decât excesul de greutate.
Deşi numărul copiilor care nu primesc suficientă hrană în raport cu nevoile lor nutritive a scăzut semnificativ (-40% între 1990 şi 2005), aceasta rămâne o problemă majoră pentru multe ţări, în special în Africa subsahariană şi Asia de Sud.
Astfel, 149 de milioane de copii la nivel mondial sunt prea mici pentru vârsta lor (retard de creştere din cauza malnutriţiei cronice) şi 50 de milioane sunt prea slabi în raport cu înălţimea lor (emaciere, legată de o malnutriţie acută şi/sau o problemă de absorbţie a nutrienţilor).
Unicef atrage de asemenea atenţia asupra celor 340 de milioane de copii care suferă de "foame ascunsă", deoarece primesc un număr suficient de calorii, însă nu şi mineralele şi vitaminele esenţiale pentru dezvoltarea lor (fier, iod, vitamina A şi C, în special din cauza lipsei fructelor şi legumelor şi a produselor de origine animală).
Aceste deficienţe, afirmă organizaţia, pot avea consecinţe fizice severe (sistem imunitar deficitar, probleme de vedere sau auz) şi intelectuale.
Acest fenomen începe la o vârstă fragedă, cu o alăptare insuficientă şi o diversificare cu alimente necorespunzătoare, notează Unicef. El este amplificat de "accesibilitatea crescândă la alimente bogate în calorii, însă cu un conţinut scăzut de nutrienţi", precum mâncarea de tip fast-food, tăiţei instant, etc., afirmă organismul internaţional.
În cele din urmă, excesul de greutate şi obezitatea se dezvoltă rapid, cu 40 de milioane de copii afectaţi, inclusiv în ţările sărace.
În timp ce această problemă era aproape necunoscută în ţările cu venituri mici în 1990 (doar 3% din ţările din această categorie aveau mai mult de 10% dintre copii supraponderali), acum trei sferturi dintre ele se confruntă cu această problemă.
"În trecut, se credea că (...) excesul de greutate şi obezitatea îi afectau numai pe cei bogaţi, dar acesta nu mai este cazul", a declarat Victor Aguayo, medic în sănătate publică.
"Diferitele forme de malnutriţie coexistă din ce în ce mai mult în aceeaşi ţară (...) şi deseori în aceeaşi gospodărie" (cu o mamă supraponderală şi un copil subnutrit, de exemplu) sau chiar "cu acelaşi individ la vârste diferite", a mai spus el, adăugând că malnutriţia în copilărie reprezintă un factor de risc de a deveni supraponderal sau obez la vârsta adultă.
"Numeroase ţări au considerat că malnutriţia este o problemă ce ţine de trecut, dar au descoperit că au o nouă problemă foarte importantă" cu alimentaţia copiilor lor, a declarat Victor Aguayo, şeful programului pentru nutriţie al Unicef.
În 2018, din cei 676 milioane de copii sub cinci ani la nivel mondial, aproximativ 227 milioane (aproximativ o treime) erau subnutriţi sau supraponderali, iar 340 milioane (jumătate) sufereau de carenţe alimentare, a afirmat Agenţia ONU pentru protecţia copiilor.
Pe fondul globalizării obiceiurilor alimentare, a sărăciei persistente şi a schimbărilor climatice, un număr tot mai mare de ţări sunt afectate de toate aceste diferite forme ale malnutriţiei, compromiţând dezvoltarea lor viitoare, afirmă Unicef, care evocă o "triplă povară".
"Modul în care înţelegem şi reacţionăm la malnutriţie trebuie să se schimbe: nu este vorba doar despre a le oferi copiilor să mănânce suficient, ci de a le oferi alimentaţia potrivită", a declarat Henrietta Fore, directoare Unicef, într-un comunicat de presă care însoţeşte prima evaluare asupra subiectului de această importanţă, publicat de organizaţie în 20 de ani.
Subnutriţia rămâne pe prim plan, afectând de aproximativ patru ori mai mulţi copii decât excesul de greutate.
Deşi numărul copiilor care nu primesc suficientă hrană în raport cu nevoile lor nutritive a scăzut semnificativ (-40% între 1990 şi 2005), aceasta rămâne o problemă majoră pentru multe ţări, în special în Africa subsahariană şi Asia de Sud.
Astfel, 149 de milioane de copii la nivel mondial sunt prea mici pentru vârsta lor (retard de creştere din cauza malnutriţiei cronice) şi 50 de milioane sunt prea slabi în raport cu înălţimea lor (emaciere, legată de o malnutriţie acută şi/sau o problemă de absorbţie a nutrienţilor).
Unicef atrage de asemenea atenţia asupra celor 340 de milioane de copii care suferă de "foame ascunsă", deoarece primesc un număr suficient de calorii, însă nu şi mineralele şi vitaminele esenţiale pentru dezvoltarea lor (fier, iod, vitamina A şi C, în special din cauza lipsei fructelor şi legumelor şi a produselor de origine animală).
Aceste deficienţe, afirmă organizaţia, pot avea consecinţe fizice severe (sistem imunitar deficitar, probleme de vedere sau auz) şi intelectuale.
Acest fenomen începe la o vârstă fragedă, cu o alăptare insuficientă şi o diversificare cu alimente necorespunzătoare, notează Unicef. El este amplificat de "accesibilitatea crescândă la alimente bogate în calorii, însă cu un conţinut scăzut de nutrienţi", precum mâncarea de tip fast-food, tăiţei instant, etc., afirmă organismul internaţional.
În cele din urmă, excesul de greutate şi obezitatea se dezvoltă rapid, cu 40 de milioane de copii afectaţi, inclusiv în ţările sărace.
În timp ce această problemă era aproape necunoscută în ţările cu venituri mici în 1990 (doar 3% din ţările din această categorie aveau mai mult de 10% dintre copii supraponderali), acum trei sferturi dintre ele se confruntă cu această problemă.
"În trecut, se credea că (...) excesul de greutate şi obezitatea îi afectau numai pe cei bogaţi, dar acesta nu mai este cazul", a declarat Victor Aguayo, medic în sănătate publică.
"Diferitele forme de malnutriţie coexistă din ce în ce mai mult în aceeaşi ţară (...) şi deseori în aceeaşi gospodărie" (cu o mamă supraponderală şi un copil subnutrit, de exemplu) sau chiar "cu acelaşi individ la vârste diferite", a mai spus el, adăugând că malnutriţia în copilărie reprezintă un factor de risc de a deveni supraponderal sau obez la vârsta adultă.